Energie din carbohidrați?

[Monica Badea]

Carbohidratii sunt substante formate din carbon si hidrogen, din care corpul nostru poate obtine energie pentru procesele metabolice, miscare etc.
Carbohidratii din dieta noastra provin cu precadere din plante, pentru care reprezinta o rezerva de energie.
Corpul poate stoca o cantitate limitata de carbohidrati: cateva sute de grame in ficat si cateva zeci de grame in muschi.
Prin sange circula o cantitate foarte mica de glucoza, ea fiind tinuta permanent in echilibru de un sistem complex care implica diverse organe(ficat, muschi) si hormoni(catecolamine, insulina, glucagon, hormoni tiroidieni, hormon de crestere, hormoni sexuali). Cand apare un surplus el este transformat in grasime si depus. Acest surplus poate sa apara, de exemplu, cand mananci o masa copioasa si apoi stai cu burta in sus.
La cei care fac sport sau muncesc fizic aceasta energie este arsa.
La fel si la cei cu un „metabolism rapid”.

Paradoxal, un consum mare de carbohidrati poate duce la o stare de „lipsa de energie” sau somnolenta deoarece corpul tau va fi tentat sa stocheze mai mult decat este trebuie, lasand prea putin disponibil pentru ardere.

Sursele de carbohidrati din alimentatie sunt: zaharul si dulciurile, fainoasele, cartofii, cerealele, fructele, legumele, nucile si semintele, laptele dulce(prin continutul de lactoza).
Aceste surse sunt foarte diferite, atat dpdv al continutului cat si al vitezei de absorbtie si efectelor metabolice. Momentele cele mai bune pentru consumul de carbohidrati sunt imediat dupa antrenament si dimineata.
Dupa antrenament, corpul tau a ars din rezerve si ce mananci acum va merge la refacerea rezervelor, nu spre depozitarea sub forma de grasime.
Consumul de carbohidrati dimineata este o sabie cu doua taisuri: este putin probabil sa fie depozitati sub forma de grasime dar iti pot induce o stare de somnolenta, contracarata de cei mai multi prin consumul de cafea.
Cel mai prost moment pentru consumul de carbohidrati(in special din surse bogate) este seara.

O categorie speciala de carbohidrati sunt fibrele alimentare. Ele nu aduc un aport caloric, dar ajuta digestia si au alte functii importante in organism.

Odata cu inaintarea in varsta(dupa 30 de ani) capacitatea corpului de a procesa cantitati mari de carbohidrati scade.

Acest lucru se intampla chiar mai devreme la oamenii predispusi la obezitate, sedentari si la cei care abuzeaza de carbohidrati in prima parte a vietii.

De aceea, daca un adolescent poate consuma 200-300g de carbohidrati pe zi, mai ales daca vrea sa creasca in masa musculara, la un adult acest lucru se va solda cu ingrasare si, in final, cu diverse boli metabolice.

Pe masura ce inaintam in varsta, mai ales daca suntem predispusi la ingrasare sursele de carbohidrati trebuie sa fie din cele cu un continut mai scazut si absorbtie lenta, cum ar fi legumele si mai putin cereale, cartofi, produse rafinate(faina, zahar), fructe cu continut mare de carbohidrati.

Reglarea apetitului este influentata major de consumul de carbohidrati. Un consum mare de carbohidrati din surse rafinate(fainoase, cereale, zahar, sucuri de fructe) declanseaza la multi oameni senzatia de foame la cateva zeci de minute.
Din pacate aceasta senzatie de foame este greu de stapanit si se ajunge la un consum caloric mult mai mare decat daca ar fi consumat carbohidrati cu absorbtie lenta: legume.
Nu cred ca mai este nevoie sa spun ca glucidele(carbohidratii) blocheaza arderea grasimilor prin alterarea unor sisteme enzimatice si hormonale specifice.  
Acest lucru se intampla rapid, spre deosebire de refacerea acestor sisteme(de ardere a grasimilor) care se face foarte lent.

sursa