Jump to content
  • Bun venit!

    Pentru a putea beneficia de toate funcţiile forumului, este necesar să vă înregistraţi un cont de membru. Pentru înregistrare aveţi nevoie doar de o adresă de email validă. Completaţi cu mare atenţie adresa dvs. de email, întrucât aceasta este necesară pentru validarea contului de membru.

Mecanismul foamei!


Monica Badea

Recommended Posts

Grelina, produsă de celulele stomacului, este secretată atunci când nivelul de zahăr din sânge (glicemia) scade, provocând astfel foamea.  De aceea In cadrul unei operaţii de gastrectomie, o parte din stomac este îndepărtată, celulele care secretă grelina se împuţinează şi, astfel, pofta de mâncare scade.


 
Cât despre saţietate, aceasta este simţită atunci când celulele adipoase şi celulele intestinului secretă leptină şi colecistochinină.
Încetarea foamei
Senzaţia de saţietate este provocată de un ansamblu de date la nivel sangvin (prezenţa hormonilor, a nutrienţilor, a zaharurilor), mecanic (umplerea stomacului), nervos (sistemul parasimpatic, care exercită un retrocontrol negativ al senzaţiei de foame pe durata întregii digestii), hormonal, senzitiv (când este atinsă saţietatea, simţurile provoacă „greaţă” pentru a opri alimentaţia). Rolul intestinului, în special al bacteriilor sale, a rămas mult timp necunoscut. Astăzi, este clar că joacă un rol important, informând creierul în legătură cu aportul suficient al fiecărui tip de substanţă nutritivă.

Îndulcitorii artificiali şi pofta de mâncare
Îndulcitorii, adică „zahărul fals” (aspartam, zaharină, ciclamat…), au o putere de îndulcire intensă la un aport caloric aproape nul şi de aceea sunt folosiţi de persoanele care trebuie să reducă consumul de zahăr (cu diabet, care vor să slăbească…) şi de fabricanţii de produse aşa-zis dietetice. Dar creierul asociază gustul dulce cu un aport energetic (legat de creşterea glicemiei) şi, când relaţia dintre cele două variază, creierul cere un aport suplimentar, ca să aducă zahărul din sânge la nivelul aşteptărilor şi al nevoilor sale. Pofta de mâncare creşte, astfel că efectul este invers decât cel scontat.
simplă privire la ceas poate provoca pofta de mâncare. Influenţa ritmului biologic este deci foarte importantă. Astfel, dacă v-aţi obişnuit să mâncaţi în jurul amiezii, grelina va fi secretată pe la ora 11.45, chiar dacă nivelul de glucoză rămâne ridicat. Cât despre stimulii exteriori, un miros este de ajuns ca să aţâţe foamea, deoarece activează circuite ale hipotalamusului şi centri precum cortexul şi hipocampul, unde sunt memorate cunoştinţele nutriţionale.

Cauzele plăcerii

Când un aliment este ingerat, saliva are sarcina complexă de a descompune toate substanţele, pentru a fi trimise către receptorii responsabili cu analizarea lor, respectiv papilele! Acestea vor trimite apoi informaţiile către creier, provocând astfel diverse reacţii, de la plăcere la dezgust. La vârsta adultă, omul are aproape 10 000 de papile
gustative, legate de miros. Ceea ce explică faptul că, pe durata unei răceli, gusturile sunt mai puţin prezente. Odată cu înaintarea în vârstă, numărul papilelor scade şi deci gusturile trebuie să fie mai pronunţate pentru a fi percepute.

Creierul are micile sale preferinţe: zone diferite sunt activate dacă mâncăm dulce, sărat, amar… Harta cerebrală a gusturilor evoluează odată cu acumularea anilor de viaţă şi a experienţelor gustative pentru a le asocia – sau nu – cu plăcerea.

Foamea reprezintă doar un sentiment, explicat de felul în care neuronii care răspund obiceiurilor alimentare pot ajuta la combaterea epidemiei de obezitate.

Conform cercetătorilor de la Universitatea din Pennsylvania au explorat și explicat mecanismul biologic din spatele sentimentului de foame. Ei au descoperit că, în timp ce mirosul sau vederea hranei ar putea să oprească temporar neuronii legați de dorința de mâncare, acești neuroni rămân opriți dacă stomacul semnalează creierului că persoana a mâncat.

Înțelegerea „științei foamei” este un pas major și esențial în combaterea obezității. Această cercetare va necesita mai multe experimente, dar există un potențial real pentru crearea de tratamente. Dacă am putea controla foamea, manipulând neuronii AgRP, din perspectivă clinică, este posibil ca, în viitor, astfel de tratamente să funcționeze chiar bine alături de diete și exerciții fizice.

1634723059_WhatsAppImage2021-12-26at20_08_46.jpeg.c17fd7601ecd8584f71e61aad9a08e3b.jpeg

sursa

Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

×
×
  • Create New...