Carne și brânză la aceiași masă???

[Monica Badea]

Ce înseamnă de fapt a mânca sănătos? Cântărim tot ce băgăm în gură? Devenim experți în a calcula caloriile?
A mânca sănătos înseamnă să te cunoști mai întâi. Să știi cine ești din punct de vedere al moștenirii genetice, adică al eredității, cum funcționează metabolismul tău și care sunt proporțiile corpului. De aici pleacă totul. Peste 70% din bolile omului modern se datorează modului în care acesta alege să-și trăiască viața. Adică, plătește prețul modernității și al confortului. Nu mai e nevoit să vâneze, primește totul fără efort, la botul calului, cum se spune. Așa că, omul modern are tendința să se supraalimenteze, mergând și pe principiul mâncării ieftine, consumată pe grabă.

– E și ușor să cazi pradă tentației…

– Principiul ofertei în alimentație este un dezastru pentru sănătate, dar un succes pentru marketing. Putem totuși măsura foarte simplu porțiile. Atunci când suntem acasă, spre exemplu, putem considera ca și unitate de măsură cana de cafea, iar în rest: palma este măsura pentru bucata de carne, jumătatea palmei pentru brânză, iar garnitura, adică legumele și fructele, trebuie să încapă în mana făcută căuș. Trebuie să mâncăm puțin, la fiecare 2-3 ore
Sunt nutriționiști, spre exemplu, care spun că ai nevoie de trei mese pe zi, alții că ai nevoie să mănânci câte puțin din două în două ore. Cum și când mâncăm?

– Metabolismul funcționează precum motorul unei mașini: dacă-l pornești, consumă combustibil, dacă nu-l pornești, nu consumă mai nimic. Cât consumăm atunci când stăm pe scaun, sau când dormim, se numește metabolism bazal. Omul se hrănește cu energie, nu cu mâncare. Dar, haideți să lămurim, noi mâncăm mâncare, adică alimente, iar alimentele sunt, de fapt, nutrienți. Celula noastră are rolul de a transforma nutrienții în energie. Pare complicat, dar nu e. Trebuie doar puțină atenție și perspectiva către sănătate. Această mașinărie, mă refer la corpul uman, are nevoie de energie o dată la 2-3 ore, așa scrie în codul nostru genetic. Așa că, 3 mese principale și 2 gustări sunt binevenite pentru oricine.

Pornim ziua cu toți nutrienții, proteine, lipide, glucide, vitamine și minerale, adică la micul dejun. De exemplu, salata de legume de culoare verde cu brânză slabă sau carne slabă și 1-2 felii de pâine integrală prăjită. Continuăm cu glucide la gustarea 1, de exemplu fructe de pădure sau căpșuni. Prânzul trebuie să fie preponderent proteic, adică o bucată de carne cu legume de culoare verde, iar pentru cei care nu consumă carne, vegetale cu un conținut bogat în proteine, cum ar fi lintea sau fasolea verde. Gustarea 2 poate fi un iaurt degresat, sau o salată de crudități, iar Cina poate fi un pește cu lă- mâie sau o supă cremă de legume.

„Carnea nu se combină cu ouăle sau brânza!”
Singurul lucru care contează este aportul de nutrienți pe care alimentele ni-l aduc și ușurința cu care ajungem la ele. Mai apoi, contează dacă sunt normo sau supraponderal, când decid să aleg alimentele. Carnea se poate combina cu legumele, în special cu cele de culoare verde, dar nu se combină cu oul și brânza. Desertul îl putem lua, dar la distanță de felul principal, să treacă măcar o oră. Valabil și pentru fructe. Explicația e simplă, echilibru între aport și consum. Adică să ard din ce am depus pentru a metaboliza ce am consumat. Altfel, ne îngrășăm. –

Vegetarienii sunt mai sănătoși?

– Nici vorbă! Dar dacă reducem consumul de carne roșie, putem fi mai longevivi. Este de preferat carnea animalelor cu temperatura corpului mai mică decât a noastră, adica peștele de apa curgătoare și fructele de mare. Dar totul cu măsură. Omul este omnivor și este bine să consume din toate. Cheia stă în echilibru și personalizare. Adică, ceea ce este potrivit pentru mine, nu este și pentru altcineva. Suntem diferiți, pornind de la nivel celular, și nu putem aplica reguli generale. Știința a demonstrat că persoanele longevive sunt cele care mănâncă puțin, sau postesc, și care nu preferă carnea în meniul zilnic. Avem și exemplu de vegan, sau pseudo vegan, cum ar fi Steve Jobs, care a murit în urma unui cancer pancreatic. Nu spun că modul de alimentație l-a omorât, dar în mod cert a contribuit cu ceva. Fructele și legumele conțin o cantitate importantă de glucide, iar consumul în exces, fără proteina de origine animală, face ca pancreasul să secrete mai multă insulină pentru introducerea glucozei în celule și metabolizarea acesteia. Totodată, rolul insulinei este să direcționeze glucoza în depozitele de glicogen din mușchi și ficat. Și, până una alta, toate persoanele longevive pe care le cunosc, mănâncă din toate, dar cu măsură.
De ce și de cât are nevoie, de fapt, organismul, ca să funcționeze? Multă carne? Multe legume? Fructe cu nemiluita?

Singurele reguli care pot fi aplicate, să spunem, pentru toată lumea sunt: ● 5 mese/zi, adică 3 principale și 2 gustări; ● ultima oră de masă este 20.00; ● nu amestecăm carnea, cu oul și brânza, valabil și pentru derivatele din acestea, la aceeași masă sau în timpul aceleiași zile; ● echilibru între aport și consum. – Există vreo formulă după care să calculezi proporțiile? Îți trebuie musai și felul I, și felul II, și desert, la fiecare masă? – Totul este personalizat. Este bine să mâncăm din toate, dar cu măsură. Iar dacă vrem să scădem în greutate, trebuie mai întâi să ne gândim de ce am luat în greutate și mai apoi să facem abonamentul la sală. Nimeni nu se îngrașă pentru că mănâncă, se îngrașă din motivul pentru care mănâncă

sursa