Pericolul din covrigi !

[Monica Badea]

Atrasi de miros si aflati in graba in drumul lor catre sau de la birou, oamenii ,isi cumpara 2-3 covrigi si isi potolesc foamea. Pentru putin timp, caci peste o ora sunt apti din nou de o masa copioasa. In timp ce banalul covrig nu a facut decat sa umple pe moment burtica, a mai facut ceva: a adus calorii goale in corpul omului sau al copilului.
In capul nostru covrigii nu pot fi ceva periculos. Un aluat facut din faina, drojdie, sara si apa. Dupa care sunt fierti nitel intr-o apa (de cele mai multe ori cu zahar), dati prin sare/mac/susan sau alte bazaconii (la fel de inofensive, zicem noi) si introdusi la cuptor, ca sa se coaca si sa prinda acea crusta crocanta care stimuleaza receptorii placerii cand se produce zgomotul de contact cu dintii nostri.

De ce mancam covrigi?

Pentru ca ne place gustul.
Pentru ca ne atrage mirosul.
Pentru ca ne apar in cale covrigarii la tot pasul.
Pentru ca e usor sa cumperi un covrig in drum.
Se mananca repede, ne saturam repede.
Consideram ca un covrig nu are ce rau sa ne faca.
Ne-a fost lene sa pregatim micul dejun, ne-am trezit tarziu etc.
Toate birourile sunt pline de covrigi luati de colegi in drumul lor catre metrou.
Toata lumea mananca, deci nu e asa grav.

Dar de ce nu sunt asa sanatosi covrigii?

Valoare nutritiva ZERO

Mancam de placere, dar si pentru a trai. Ca sa traim si sa ne simtim bine, avem nevoie de nutrientii pe care ii gasim in fiecare aliment si de care sa se bucure cu adevarat corpul nostru.
Din covrigi corpul nostru nu isi extrage nimic, pentru ca nu exista nici vitamine, nici fibre, deloc proteine si tot asa.

Covrigul ofera DOAR senzatia de satietate, pentru moment.
Ingrediente nesanatoase

Covrigii nu contin doar faina, apa, sare si drojdie, sa fim seriosi. Pe langa aceste ingrediente principale, ei pot contine ulei, margarina, alti aditivi – afanatori, amelioratori, potentatori de gust.  Sau mai pot contine crenvursti, dulceata, sunca, cascaval, ciocolata. Apoi toate acestea sunt preparate termic. Combinatii nesanatoase, cu efecte nocive pe termen lung asupra corpului, atat la copii, cat si la adulti.
Mai mult, faina alba e faina fara fibre, deci nu ne ajuta cu nimic.

Cu fiecare imbucatura de covrig, copiii inghit toate chimicalele din compozitia covrigului.
Sare foarte multa

Atentie, mai ales la copii! 150 de grame de covrigi pot avea chiar si 3.000 de miligrame de cloruri de sodiu pe zi. Adica enorm! Hipertensiunea arteriala e cel mai mare risc, dar si problemele cu rinichii pot aparea in timp.

Calorii foarte multe, deci ingrasa

Un covrig poate avea si 300 de calorii. Adica un mic dejun copios sau un pranz mai usurel. De ce sa mancati un covrig in 2 minute sau mai putin, care sa nu va aduca decat satisfactie pe moment, in loc sa va bucurati de o masa cu valoare nutritiva, cu un gust variat si formata din ingrediente proaspete? E valabil si pentru copii. Sa nu va mirati ca nu mai doresc sa manance nimic dupa ce ii serviti cu un covrig, plin de sare si care le-a umplut burtica de carbohidrati simpli. Adica un indice glicemic ridicat, riscant pe termen lung, pentru ca poate duce la obezitate.

Consumul pe termen lung ne poate afecta sanatatea

Medicii spun ca primul afectat este chiar pancreasul, apoi intestinul gros, din cauza ingredientelor nesanatoase, apoi diabetul, din cauza indicelui glicemic ridicat de care vorbeam, hipertensiunea arteriala din cauza aportului enorm de sare, colesterol ridicat si bolile de inima. In general, rontaiala si in cazul de fata indicele glicemic ridicat al covrigilor solicita pancreasul si il epuizeaza, pentru ca nivelul zaharului din sange creste si scade foarte repede. Este periculoasa aceasta fluctuatie tocmai pentru ca poate creste rezistenta la insulina, care poate duce la diabet.

In ultimii ani a crescut consumul de produse fainoase si de patiserie. Studiile spun ca aceasta este un motiv, pe langa altele, care sta la baza cresterii incidentei obezitatii la adulti si copii!
Cu ce putem inlocui covrigii la gustari

Desigur ca orice mama pleaca pregatita de acasa cu ceva gustari pentru cei mici – e posibil sa intarzie mai mult pe afara, e posibil ca cel mic sa ceara ceva de rontait sau poate vrea chiar ea sa serveasca ceva.
Alternative sanatoase:

fructe – uscate sau proaspete;
seminte oleaginoase (nuci, alune, fistic, caju etc) – nesarate si neprajite;
biscuiti sau fursecuri facute in casa (controlam noi ingredientele, sarea si zaharul).
Prin urmare, lasati covrigii, parerea mea! Par ieftini, facili si buni! Pe termen lung insa, costul indirect este mult mai mare decat costul direct! Vizitele la medic pot fi evitate daca avem grija la alimentatia noastra

sursa