Salata lângă preparatele la grătar ,ne poate salva viața !

[Monica Badea]

Ce înseamnă grătar?

Pentru că este atât de popular, pentru mulți înseamnă plăcere, distracție și o modalitate rapida de a gati carnea (uneori si legumele).
Totuși, grătarul înseamnă risc crescut de cancer. Nu carnea. Ci arsura. Substanțele produse la temperaturi înalte din carne în sine, substanțele găsite în fum sau în grăsimea care curge din carne și este arsă.

Sigur că sunt importante și cantitățile consumate, predispoziția genetică, frecvența cu care se mănâncă alimente fripte pe grătar.

În loc de pâine și cartofi prăjiți ideal ar fi să asociem grătarul cu salată. Salate cât mai diverse, din frunze, legume bogate în vitamina C, care să includă și condimente cu efect antioxidant
Antioxidanții și fitonutrienții din salată pot anihila o parte dintre compușii toxici generați de temperaturile înalte ale grătarului. Acest fenomen se poate petrece în tubul digestiv (înainte de absorbție) dar și în sânge, după ce aceste substanțe nocive sunt deja „in circulatie”. Avem frunzele și legumele propriu-zise, dar și condimentele.
Condimentele pot îmbunătăți semnificativ o rețetă de salată, din acest punct de vedere. De la sucul de lămâie și până la ierburile aromatice, trecând prin mixurile de condimente orientale și adăugând chiar muștar, iaurt și oțet, ajutăm salata să lupte împotriva radicalilor liberi și carcinogenilor.

Fibrele pot „sechestra” anumite toxine înainte ca acestea să poată fi asimilate, ajutând la eliminarea lor din organism.
Având în vedere incidența mare a cancerului de colon în România, dar și aportul redus de fibre, putem concluziona că acele studii care leagă deficitul de fibre de această boală gravă sunt valabile în cauzul nostru.
În salate avem diverse tipuri de fibre utile, spre deosebire de cereale (grâu), unde fibrele pot irita și mai mult tubul digestiv.
Fibrele ajuta și tranzitul intestinal, deci toxinele vor sta în contact mai puțin timp cu tubul digestiv.
Carnea, mai ales cea arsă, poate hrăni bacteriile dăunatoare din intestinele noastre.
Consumul de alcool, zahăr, făinoase, prăjeli, afecteaza și el echilibrul florei bacteriene. Vegetalele (în special frunzele, dar și leguminoasele) actionează drept „prebiotice”, adică sunt hrană pentru bacteriile prietenoase, ajutând la menținerea unei flore intestinale benefice.

sursa