Jump to content
  • Bun venit!

    Pentru a putea beneficia de toate funcţiile forumului, este necesar să vă înregistraţi un cont de membru. Pentru înregistrare aveţi nevoie doar de o adresă de email validă. Completaţi cu mare atenţie adresa dvs. de email, întrucât aceasta este necesară pentru validarea contului de membru.

Ce este foamea și cum o combatem !?


Monica Badea

Recommended Posts

Ce este foamea?

Foamea este in primul rand o senzatie. Ea semnalizeaza constientului ca trebuie sa mancam. Ca orice sistem din corpul nostru, foamea poate fi indusa, blocata, educata, stapanita sau poate prelua controlul mintii noastre la un moment dat. Un tip special de foame este „pofta”. Teoretic, atunci cand din corpul nostru lipseste un nutrient, ne este pofta de alimentele care contin acel nutrient. Practic, ajungem sa ne fie pofta de alimente de care corpul nostru nu are cu adevarat nevoie: dulciuri, gusturi chimice(arome artificiale, exces de sare), prajeli, mezeluri, inghetata etc.
Alimente cu un continut caloric mare dar cu un continut de nutrienti esentiali mic. Deci, sistemul natural de reglare a apetitului(foamea) trece de la semnalizarea unei necesitati reale la manifestarea unor diverse obiceiuri, probleme emotionale, abuzuri alimentare anterioare, dereglari generate de diverse chimicale.

Nu este nevoie de foarte mult: chiar si 4 felii de paine(100g) pe zi, pot duce la o crestere in greutate de aproximativ 12kg de grasime intr-un an.
Cam dur, nu? Din punct de vedere caloric un mar pe zi reprezinta echivalentul a 4.5kg de grasime intr-un an. 2 lingurite de zahar in cafeaua de dimineata te duc la aproape 2kg de grasime in aceeasi perioada de timp. Ne mai miram ca intre 25 si 35 de ani, cei mai multi oameni iau in greutate si abia se recunosc unii pe altii la reuniunea de 10 ani de la terminarea facultatii?

De ce ni se face foame?

1. Nutrientii din sange(glucoza, aminoacizi, acizi grasi, vitamine, minerale). In sangele nostru circula o substanta folosita ca sursa de energie. Nu este singura sursa de energie, dar pentru majoritatea oamenilor este singura semnificativa. Atunci cand nivelul de glucoza din sange scade sub un anumit nivel apare senzatia de foame. La cei care consuma carbohidrati in exces, in timp, acest nivel „de criza” creste. Adica ti se va face foame chiar si atunci cand nivelul de glucoza din sange este suficient pentru sustinerea metabolismului. Glucoza este in acelasi timp toxica, daca ea se afla in sange intr-o cantitate prea mare. Glucoza din sange este reglata cu ajutorul unor sisteme hormonale complexe: insulina-glucagon, hormon de crestere, cortizon, adrenalina. Insulina este implicata in reducerea nivelului de glucoza din sange, in principal prin depozitarea ei sub forma de glicogen(molecule de glucoza legate unele de altele) si, cand se atinge si nivelul de glicogen maxim… (da, ati ghicit!), sub forma de grasime. Pe masura ce trec anii, excesul de glucoza face ca necesarul de insulina sa fie din ce in ce mai mare. Celulele care trebuie sa primeasca glucoza se uzeaza. Pancreasul, responsabil cu secretia de insulina oboseste, producand in final din ce in ce mai putina. Apare celebrul sindrom metabolic sau diabetul de grad II. Oamenii activi fizic folosesc aceasta glucoza in efortul zilnic, avand un risc mult mai mic sa stocheze energia in exces sub forma de grasime.

3 sedinte de sport pe saptamana insa abia ajung ca contracareze efectele sedentarismului.
Cei care tin regimuri „low-fat” sunt nevoiti sa manance carbohidrati pentru energie, existand riscul sa intre in acest cerc vicios: glicemie mica-foame-carbohidrati-glicemie mare-insulina-si tot de la capat.
Chiar si celebrele „cereale si fructe” contin o cantitate mult prea mare de carbohidrati(energie) raportat la numarul total de calorii.
Regimurile „low-carb” folosesc drept sursa de energie grasimile, tinand glicemia relativ constanta. In acelasi timp „invata” corpul sa foloseasca grasimile drept sursa de energie, tinand insulina la minim si permitand glucagonului, hormonului de crestere, cortizonului si adrenalinei sa mobilizeze, transporte, proceseze si in final arda grasimile depozitate. Grasimile alimentare induc o stare de satietate crescuta inca de la nivelul digestiei.

2. Stomacul

In stomac avem „senzori de presiune” care semnalizeaza creierului cantitatea de alimente prezenta. Cand stomacul este gol, miscarile sale transmit acest semnal catre creier, care, la randul lui, cere mancare. Atunci cand mancam si stomacul se umple, se diminueaza pana la disparitie senzatia de foame. Cand actionam asupra acestui sistem, o solutie buna este consumul de alimente cu volum mare si continut caloric mic(bogate in apa si fibre): legume(spanac, varza, tulpini de telina, , radacinoase, chiar leguminoase(fasole, mazare, linte, naut). De asemenea, alimentele bogate in grasimi(nuci, seminte, branzeturi, avocado, nuca de cocos) au o digestie lenta, mentinand stomacul plin mai multa vreme. Un pericol major sunt lichidele bogate in calorii(sucurile de fructe, bauturile racoritoare cu zahar), care trec rapid de stomac, furnizand calorii, fara a reduce semnificativ senzatia de foame

3. Chimicalele

Substantele chimice prezente in alimentele procesate pot avea efecte devastatoare asupra sistemului de reglare a apetitului: dupa senzatia falsa de satietate pe care o ai initial, foamea revine mai puternica peste cateva ore. Aromele puternice iti obisnuiesc papilele gustative si creierul cu acea senzatie puternica, nenaturala. Vei avea tendinta sa cauti apoi alimentele respective. Din pacate ele nu sunt totdeauna cea mai buna alegere pentru o viata sanatoasa.

4. Stress-ul si problemele emotionale, factorii psihologici

Emotiile puternice, stress-ul, conditionarile din copilarie(cand dulciurile sunt folosite ca sistem de recompensa), consumul nervos excesiv raportat la activitatea fizica sunt tot atatea pretexte pentru a manca mai mult decat avem cu adevarat nevoie. Transformarile sociale din tara noastra au dus la un nivel de stress psihic fara precedent in era moderna. Abundenta alimentelor gustoase si bogate in calorii dublata de cresterea veniturilor da ocazia supraalimentatiei cronice ca sistem de compensare a acestui stress la care suntem supusi cu totii.
De asemenea, de-a lungul timpului invatam sa mancam anumite alimente, fie ca ne sunt date de altii, fie ca facem alegeri pe cont propriu. Nu totdeauna ce ne place la gust si ne da satisfactie este si bun.

Trebuie sa identifici obiceiurile nesanatoase si sa iti organizezi viata altfel. In timp, urmand o alimentatie curata, corpul iti va cere alimentele de care are cu adevarat nevoie, alimente care iti acopera necesarul de nutrienti, nu nevoia de siguranta emotionala.

Printr-o alimentatie inteligent programata Indiferent de dieta adoptata(low-fat sau low-carb) trebuie avut in vedere in primul rand necesarul de nutrienti esentiali: proteine, grasimi, minerale, vitamine. Un numar de 4-6 mese pe zi vor tine metabolismul ridicat si foamea sub control. Analiza dietei din perioada anterioara(chiar din copilarie) poate furniza date importante in legatura cu modul de declansare al foamei si cresterea in greutate pe termen lung. Se pot identifica obiceiurile alimentare nesanatoase si excesele pot fi prevenite printr-o strategie proactiva. Adica iei masuri inainte ca problema sa apara.

120973403_1688680311289510_1158931748021242008_n.jpg.90b743406123d67f409407973e9b1bb1.jpg
Citește mai mult...

  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

×
×
  • Create New...