Nutriția și efectele ei asupra sistemului endocrin!(tiroida)

[Monica Badea]

Nutriţia şi efectele ei asupra sistemului endocrin
 Sistemul digestiv furnizează elementele nutritive necesare bunei funcţionări a glandelor şi materia primă necesară pentru sinteza hormonilor. Astfel, ţelina, pătrunjelul, ceapa şi strugurii sunt alimente ideale care ajută în buna funcţionare a glandelor suprarenale; roşcovele, fasolea încolţită, nucile, varecul (o algă) şi ovăzul sunt minunate pentru tiroidă (ajută la fabricarea hormonilor tiroidieni); usturoiul, ceapa, urzica, cresonul reglează glicemia; anasonul, coriandrul stimulează lactaţia şi îmbunătăţeşte calitatea laptelui matern; ţelina şi ceapa reglează funcţia gonadelor; boabele de fasole, soia şi mărarul conţin estrogeni vegetali etc.
 Pe de altă parte, o alimentaţie nesănătoasă conţinând carne, zahăr, lactate şi produse rafinate şi bogate în aditivi chimici, mesele neregulate, mâncarea în exces, consumul de cafea, coca-cola şi alte băuturi bogate în substanţe chimice, cât şi consumul de alcool împovărează glandele şi distrug activitatea lor optimă.
 Diabetul juvenil (diabet de tip I sau dependent de insulină) poate fi declanşat de consumul de produse lactate. S-a observat că organismul fabrică anticorpi împotriva unei proteine din lapte numită „serumalbumina bovină”. O secţiune a acestei proteine este identică cu o proteină de pe suprafaţa celulelor ce produc insulină din pancreas (celulele beta). Doctorii au prezentat teoria că atunci când copiii devin sensibili la lapte pot deveni sensibili şi la propriile celule, ceea ce duce la distrugerea unei părţi din celulele producătoare de insulină!
 Zincul intră în compoziţia insulinei şi încurajează vigilenţa mintală. Cerealele integrale, drojdia nutriţională, seminţe crude de dovleac au un conţinut de zinc foarte ridicat.
 Anumite substanţe din fructele de afin (mirtilina şi neomirtilina) au acţiune hipoglicemiantă. Ele acţionează asupra celulelor beta din pancreas, determinându-le o uşoară hipergeneză insulinică cu efecte de reducere a glicemiei din sânge. Mirtilina izolată din fructele de afin poate să înlocuiască insulina în formele uşoare de diabet sau se poate asocia cu insulina în cazuri mai grave. Glucochinina – o substanţă pe pe care o conţine ceapa este răspunzătoare de acţiunea sa antidiabetică. Această substanţă stimulează pancreasul, ajutându-l să fabrice insulină. Hrişca are efect hipoglicemiant, datorită unui compus chiroinozitol, care creşte utilizarea glucozei în celule, asemănător acţiunii insulinei.
 Consumul de zahăr, produse lactate şi produse rafinate conduc la epuizarea şi dereglarea pancreasului şi suprarenalelor. Când nivelul zahărului scade prea mult (prin alimentaţie nepotrivită, consum de zahăr, lipsa fibrelor în produsele rafinate) glandele suprarenale intră în acţiune şi produc adrenalină şi noradrenalină. Creşte, de asemenea, producerea de cortizol şi hormoni steroizi. Adrenalina se grăbeşte să descompună glicogenul depozitat în ficat şi muşchi şi-l transportă în glucoză pentru a ridica nivelul zahărului în sânge la valori normale. Pancreasul secretă un surplus de insulină în încercarea de a stabili echilibrul normal al zahărului în sânge. Efectele excesului de adrenalină şi insulină dau naştere la palpitaţii, hipertensiune, nervozitate şi ameţeală. Chiar şi glanda tiroidă poate fi afectată de fluctuaţiile zahărului în sânge şi a alimentaţiei nesănătoase.
 Consumul de carne şi lapte perturbă funcţiunea tiroidei şi a suprarenalelor. Nu uitaţi, odată cu carnea animalelor introduceţi în corp hormonii animalului (mai ales adrenalina secretată înainte de tăiere) şi hormonii cu care animalele au fost hrănite în ferme pentru realizarea unei creşteri excesive. Aceştia se vor interfera cu acţiunea propriilor hormoni dezechilibrând finul mecanism hormonal din organismul nostru.
 Dietele pe bază de proteină animală conţin cantităţi excesive de adrenalină (epinefrină), care provoacă agresivitate, furie şi eşec funcţional la nivelul suprarenalelor celor ce le consumă.
 Deoarece carenţa în vitamina C contribuie la insuficienţa cortico-suprarenalei, toate fructele şi legumele cu conţinut ridicat în această vitamină (în principal, măceşele, cătina, coacăzele, pătrunjelul, citricele etc.) vor avea un efect favorabil asupra acesteia, mărind implicit capacitatea de apărare a organismului în boli infecţioase.
 Vitamina B5, numită şi acid pantotenic, este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, mărind rezistenţa la infecţii şi la stres. Vitamina B5 o găsim în drojdie de bere, arahide, ciuperci, conopidă, alune, nuci, migdale, castane comestibile, mazăre, fasole verde.
 Cancerul glandei mamare, al ovarului, al endometrului, al colului uterin, al prostatei, al tiroidei, al suprarenalelor pot fi consecinţa unor dereglări funcţionale hormonale. Astăzi se ştie că alimentaţia are o influenţă puternică asupra variaţiei nivelului de hormoni endogeni testaţi curent în sânge, respectiv al estrogenilor, progesteronilor, al prolactinei, al androgenilor sau a altora.
 Prostata este un organ al aparatului reproducător masculin. Cancerul de prostată este un cancer foarte des întâlnit la bărbaţi şi apare pe fondul unor dezechilibre hormonale. Proteinele de origine animală (mai ales cazeina – proteina laptelui) determină organismul să producă mai mult Igf-1 (un hormon produs de organismul nostru care sporeşte dezvoltarea celulelor canceroase, numit Factorul 1 de creştere asemenea insulinei).
 Un consum mai ridicat de grăsimi este asociat cu un nivel mai ridicat al estrogenilor din sânge pe perioada vârstei critice dintre 35-45 ani şi cu niveluri mai ridicate ale hormonului feminini prolactina în perioada dintre 55-65 ani. Aceşti hormoni sunt strâns legaţi de aportul de proteine animale, lapte şi carne. Mai multe studii recente furnizează dovezi ale cancerului mamar în relaţie cu estrogenul şi alte tipuri de cancere ale organelor genitale.
 Riscul cancerului de endometru e crescut şi la femeile cu sindrom de ovar polichistic, o stare însoţită frecvent de o producţie excesivă de hormon androgen, asociată cu anovulaţie cronică, deci o producţie alterată de progesteron. Se crede că sindromul de ovar polichistic este consecinţa rezistenţei la insulină şi a hiperinsulinemiei cronice. Ori rezistenţa la insulină este un fenomen corelat cu obiceiuri alimentare eronate.
 Consumul mărit de grăsimi poate creşte nivelul plasmatic al unui alt hormon – prolactina (secretat de antehipofiză), care este implicat în geneza unor cancere (cancerul glandei mamare şi al prostatei).
 Obezitatea este suspectată de stocarea hormonilor în ţesutul gras (s-a dovedit că ţesutul adipos devine chiar un producător de hormoni!) de creşterea nivelului şi supraproducţia estrogenilor şi androgenilor în sânge şi deci, de creşterea riscului unor localizări de cancer hormonal-dependent. Iată din nou cum alimentaţia este cauza primară a problemelor.
 În cazul hipertiroidismului, pentru a frâna producerea în exces de hormoni tiroidieni, consumaţi varză şi alte „rude” ale ei: brocoli, conopidă, kale, napi, gulii, ridichi. Puteți face și suc din ele. Se pot consuma și semințe de in și soia. În caz de hipotiroidism, aceste alimente trebuie consumate cu moderație.
 Hormonii tiroidieni sunt compuşi din iod şi tirozină (un aminoacid). În ordine descrescătoare a concentraţiei, alimente care conţin tirozină sunt: roşcovele (Ceratonia siliqua), fasolea încolţită, ovăzul, alunele, spanacul, cresonul. Frunzele de nuc conţin şi ele tirozină şi pot fi folosite sub formă de infuzie.
 Carenţa de iod poate duce la hipotiroidism, caracterizată prin letargie înaintată, guşă sub bărbie, greutate avansată şi frisoane. Dacă aveţi un deficit de iod, folosiţi alimente bogate în acest element: algele sunt cel mai bogate surse (varecul, spirulina, kelpul, chlorella), tarhonul (conţine cantităţi însemnate de iod), ceapa, usturoiul, nucile, fasolea negră organică, cartofii cu coajă, afinele şi merişoarele (puteţi bea suc) şi cereale integrale (în cazul în care solul este bogat în iod), ciupercile, prune uscate, sarea de Himalaya. Varecul, o uimitore algă marină, conţine mai multe vitamine şi minerale decât majoritatea alimentelor. Datorită conţinutului bogat de iod, varecul are un efect normalizant asupra glandei tiroide.
 Vitamina C stimulează funcţia tiroidei, suprarenalelor şi a corpului galben din ovar. Suse bune de vitamina 😄 măceşe, pătrunjel, kiwi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici, brocoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză, roşii, mazăre, fragi etc.
 Există unele dovezi că un grup de substanțe chimice din plante numite flavone poate inhiba aromataza, enzima care transformă androgenii în estrogeni. Surse alimentare bogate în flavone sunt țelina și patrunjelul.  Apigeninul este un flavonoid derivat din plante care are proprietăți antiproliferative, antiinflamatorii și antiangiogene în bolile cronice și metabolice și în cancere. Apigeninul este un potențial nou agent terapeutic pentru a depăși limitele actuale în tratamentul endometriozei (se poate consuma suc).
 Legumele crucifere cum sunt: varză, varză de Bruxelles, broccoli, kale, gulia, conopida, varza chinezească și bok choy conțin compuși numiți indoli, care par să îmbunătățească metabolismul estrogenului. Aceste legume concurează pentru a ocupa site-urile receptorilor de estrogen pentru a împiedica estrogenul să-și exercite efectele asupra celulei.
 Există alimente și plante cu conținut fitoprogesteronic: cimbru, cimbrișor, rozmarin, oregano, maghiran, turmeric (curcuma), ulei de masline, avocado, masline, mere, prune, zmeură, coacaze, mure, nuci și semințe crude.
   Există alimente fitoestrogenice: semințe de mărar, chimen, anason, susan, in, linte, rodie, morcovi, struguri, stafide, mere, ovăz,  dar și plante precum: lemnul dulce, conurile de hamei, levănțica, trifoi roșu, talpa gâștei, salvia, angelica chinezească, coada șoricelului.
  Melatonina (hormonul revigorării) produs de glanda pineală sar și în intestin, e prezent în multe alimente . Consumând aceste alimente bogate in melatonina se creste cantitatea de melatonina din sânge. Alimentele care contin melatonina: ovăz, porumb, orez, roșii, banane. În plus, triptofanul este transformat in glanda pineala in serotonina si melatonina. Găsim triptofan din belșug în semințe de doveac coapte, grâu, semințe de susan,  migdale, nuci.

Viața sănătoasă și medicina naturista -Nicola Sorin !