Nutriția și sistemul nervos !

[Monica Badea]

Nutriţia şi sistemul nervos
„Creierul şi nervii sunt corelaţi cu stomacul. Mâncatul şi băutul greşit au ca rezultat gândirea şi acţiunea greşită.” E.White – Dietă şi hrană, p.405
„Capacitatea compoziţiei unei mese de a afecta producerea de substanţe chimice cerebrale deosebeşte creierul de toate celelalte organe.” Richard Wurtman, psihiatru, cercetător la Institutul de Tehnologie Massachusetts
Tipul de neurotransmiţători produşi şi eliberaţi de neuronii dumneavoastră şi destinaţia lor finală în creier depind substanţial de ceea ce mâncaţi. Evident, aceasta face mâncarea un element foarte important în reglarea activităţii creierului.

 Creierul are o rată a metabolismului de 7,5 ori mai mare decât cea a mediei ţesutului deşi reprezintă doar 2% din masa corpului, creierul justifică 15 la sută din totalul metabolismului nostru.
 Alte părţi ale corpului pot folosi grăsimea, sau proteinele ca energie, dar nu creierul. Creierul foloseşte glucoza (mai ales fructoza), un carbohidrat simplu, aproape în exclusivitate ca sursă pentru energie. Totuşi, creierul nu are mult loc la dispoziţie să depoziteze substanţele nutritive – spaţiul este limitat de craniu. Celulele creierului pot fi alimentate doar două minute cu glucoză – şi aceasta este sub formă de glicogen – forma de depozitare a zahărului. În felul acesta, pentru o performanţă de frunte, lobul frontal solicită sânge cu un nivel stabil şi corespunzător de glucoză.
 Celulele cerebrale au nevoie de anumite substanţe nutritive pentru producerea diverşilor neurotransmiţători. Astfel, abundenţa unei anumite substanţe nutritive poate ridica nivelurile şi potenţa unui neurotransmiţător anume.
 Substanţe nutritive valoroase pentru funcţiile cerebrale:
 Lecitină: nucile, soia, fasolea, mazărea, lintea, păpădia
 Vitamine B (B1 ,B6) – drojdia de bere, germeni de cereale, fructele şi legumele uscate, fructele oleaginoase
 Carbohidraţi – cereale integrale (pâinea integrală)
 Glucoză – mierea, fructele proaspete  
 Colină – vegetalele cu frunze verzi
 Fosfor – cerealele integrale
 Antioxidanţi – afinele, seminţele de in, seminţele de măr, varza de Bruxelles etc.
 Acizi graşi omega-3 – seminţe şi ulei de in, ulei de rapiţă, nuci, spanac.
 Hiperactivitatea la copii poate fi produsă prin mese neregulate, mâncatul între mese, consumul de alimente excitante (zahăr, combinaţii iritante – zahăr + lapte + ouă, băuturi cola, coloranţii şi aditivii alimentari, carnea, condimente iritante – piper, ardeiul iute, muştar, oţetul)
 Boabele de fasole reprezintă cea mai bună sursă de L-dopa (substanţa e folosită de creier pentru a prepara o altă substanţă numită dopamina), care se foloseşte pentru tratarea bolii lui Parkinson (paralizia tremurătoare). Toate soiurile de fasole sunt foarte bogate în lecitină şi colină, care măresc concentraţiile de acetilcolină din creier şi îmbunătăţesc memoria. Oamenii suferinzi de sindromul Alzheimer au adesea deficit de acetilcolină. Fasolea încolţită conţine de zece ori mai mult L-dopa decât fasolea neîncolţită.
 Un studiu raportat în prestigiosul jurnal medical Britanic, Lancet, sugerează că scleroza multiplă în plăci  poate avea legătură cu consumarea produselor lactate.
 Iritabilitate, nervozitate, coşmaruri pot fi induse prin consumul alimentelor rafinate mai ales cerealelor rafinate (prin deficitul de vitamine B) şi a celor ce conţin substanţe iritante pentru sistemul nervos: tiramina şi triptamina (se găsesc în cantităţi apreciabile în carne şi brânzeturi).
 Hipoglicemia (prea multă insulină în sânge) poate determina migrene.
 Zahărul perturbă activitatea sistemului nervos central (depresie, anxietate, iritabilitate, diminuarea memoriei, cefalee, ameţeli, oboseală cronică) prin faptul că creează deficienţe de vitamina B cât şi de alte vitamine.
 Consumul masiv de alimente „jefuieşte” creierul de energia necesară; se aşterne astfel oboseala, indispoziţia şi senilitatea.
 Oboseala şi indispoziţia sunt induse prin deshidratare, excesul de proteine şi grăsimi şi hiper sau hipoglicemia.
 Consumul anumitor alimente declanşează atacurile de migrenă. Prin acestea cel mai mare potenţial îl au: ciocolata, băuturile cola, cafeaua, alimentaţia grasă şi prăjită, brânzeturile, excesul de sare, aditivi alimentari (nitratul de sodiu, glutamatul de sodiu, tartrazina).
 Sub efectul cofeinei persoana care a consuma-o se va simţi energizată, nervii vor fi în alertă, în stare să reacţioneze mai rapid. Este periculoasă deoarece reduce timpul de reacţie faţă de factorii externi. Deşi este cunoscută ca un stimulent, cofeina se dovedeşte un factor depresiv (în timpul când este folosită se reduce producţia de norepinefrină, substanţă cu efect antidepresiv, secretată de creier). Cafeina scindează reacţiile chimice de la nivelul creierului, crescând nivelul acetilcolinei şi intervenind în transmiterea adenosinei. În literatura psihiatrică apar multe preocupări faţă de rolul cafeinei în “dezechilibrarea” minţii. Cafeina a fost pusă în legătură cu: teama, nevroza, psihoza (o stare de pierdere a legăturii cu realitatea), schizofrenia, aşa numita dereglare a “personalităţii scindate”, delirul produs de cafeină, anorexia nervoasă. Un al treilea neurotransmiţător numit dopamina creşte şi el dacă beţi cafeină. Acest lucru este foarte îngrijorător. Unele din cele mai profunde boli psihice, cum ar schizofrenia, par a fi cauzate parţial de cantitatea excesivă de dopamină. Cafeina tulbură echilibrul sensibil al transmisiei nervoase din creier, care ar putea avea consecinţe devastatoare.

Viața sănătoasă și medicina naturista!-Sorin Nicola .