Nutriția și sistemul cardiovascular!

[Monica Badea]

NUTRIȚIA şi sistemul cardiovascular
 Alimentele pe care le consumăm determină calitatea sângelui. Să nu uităm că sângele va hrăni fiecare celulă din organism. Alimentele ideale pentru un sânge bun se găsesc în dieta destinată de Creator pentru om: cereale, fructe, zarzavaturi, nuci şi seminţe, consumate într-o formă cât se poate de simplă şi naturală.
 Printre cele mai valoroase alimente folosite pentru buna funcţionare a sistemului cardiovascular sunt: afine, ceapă, coacăze, grape-fruit, hrişcă, lămâie, rodia, leurdă, măceşe, pere, păpădia, pătrunjel, sparanghel, strugure, urzică, usturoi, varză.
 Cura cu clorofilă - sângele verde al plantelor - are o structură aproape identică cu cea a globulelor roşii din sângele uman. Aceasta ar putea explica de ce cura cu clorofilă are efecte extraordinare în tratarea anemiilor de diferite etiologii, în anihilarea radicalilor liberi din sânge, în tratarea tulburărilor de coagulare, a unor deficienţe imunitare etc. Extractele de clorofila se obţin foarte simplu, din plante verzi de sezon (urzica, grâu verde, ovăz şi orz verde, frunze de pătrunjel sau frunze de asmăţui).
 Usturoiul are efect hipotensor şi antiaterogen, fiind indicat în tratamentul hipertensiunii arteriale, ateroscleroză şi alte boli de circulaţie. La fel și ceapa și leurda.
 Vitamina K este necesară în procesele de coagulare a sângelui. O găsim în varză, spanac, pătrunjel, varză şi alte vegetale cu frunze de un verde închis.
 Majoritatea pacienţilor care au boli coronariene au niveluri ridicate de colesterol. Americanul obişnuit, de rând, poate lua între 800 şi 1000 mg de colesterol zilnic din carne, ouă, lapte integral şi produse lactate. Un singur ou conţine aproximativ 250 mg de colesterol! Pe măsură ce dieta creşte în colesterol, nivelul de colesterol din sânge creşte, în general, şi el. S-a descoperit că grăsimile saturate duc la o creştere a colesterolului în sânge, conducând la ateroscleroză (depunerea de „plăci” ateromatoase pe pereţii vaselor sanguine ce conduce la rigidizarea vaselor şi îngustarea lumenului arterial).
 Ateroscleroza este considerată o boală degenerativă, însă s-a descoperit recent că pot apărea urme de grăsimi în arterele principale ale corpului, în primii ani de viaţă. Unii cercetători cred că aceasta se datorează hrănirii copiilor nou-născuţi cu lapte de vacă (ce conţine colesterol oxidat), în loc să fie hrăniţi cu laptele mamei.
 Excesul de grăsime creşte vâscozitatea şi aderenţa sângelui, încetinind circulaţia şi ducând la alipirea globulelor roşii una de alta, întocmai ca monedele într-un fişic. În această stare globulele roşii sunt incapabile să se încarce la capacitate maximă cu oxigen. Private de oxigen şi celelalte substanţe nutritive, celulele organismului nostru devin din ce în ce mai susceptibile la lezare, îmbolnăvire şi moarte. Celulele lipsite de oxigen nu pot metaboliza complet combustibilul. Pentru ca celulele să rămână normale se cere metabolizarea completă a combustibilului. O dietă săracă în grăsimi va ameliora vâscozitatea sângelui aducând beneficii deosebite în bolile ca: hipertensiunea arterială, ateroscleroza şi arterioscleroza venele varicoase, flebite, tromboze venoase şi alte boli cardio-circulatorii.
 „Când ai o dietă bogată în proteine, ai o dietă bogată în acid. Aceasta îngroaşă sângele şi suprasolicită arterele şi inima.” (Dr. Jai M.Hoffman - The Missing Link)
 Consumul de zahăr antrenează boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, infarct miocardic) prin ridicarea nivelului de colesterol şi trigliceride şi prin schimbarea funcţiei trombocitelor, determinând aderarea lor la peretele vascular. Consumul de zahăr scade imunitatea prin reducerea sau chiar blocarea acţiunii globulelor albe.
 Consumul excesiv de sare întăreşte arterele, conducând la hipertensiune arterială şi dăunează inimii.

Sorin Nicola !