Nutriția și sistemul respirator!

Monica Badea · May 31, 2021

Cum influențează NUTRIȚIA sistemul respirator
 Sistemul digestiv poate influenţa sistemului respirator, oferindu-i plămânului şi celorlalte organe respiratorii elementele nutritive necesare sau, printr-o alimentaţie nepotrivită, alterându-i funcţiile. Alimente cu efecte benefice în buna funcţionare a plămânilor sunt: ceapa, cimbru, chimen, hrean, in (seminţe), lămâia, salată verde, mărar, migdale, morcovul, napi, ridiche neagră, urzică, usturoi, varză (mai ales cea roşie).
 Consumul de alimente care conduc la formarea de mucus excesiv (amidonoase rafinate, lactatele şi produsele ce conţin zahar alb etc.) pot înfunda căile respiratorii şi sinusurile, fiind cauzatoare de maladii ale tractului respirator (astm, bronşită, sinuzită etc.).
 Coeficientul respirator (raportul dintre bioxidul de carbon eliberat şi oxigenul consumat) este de 1 în cazul consumului predominant de hidrocarburi (care se găsesc predominant în fructe, cereale şi zarzavaturi), de 0,7 în cazul lipidelor şi 0,8 pentru proteine (I.Hăulică – Fiziologia umană). Deci, consumând mai multe fructe, legume şi cereale va rezulta mai puţin bioxid de carbon rezidual şi va fi necesar mai puţin oxigen pentru arderile metabolice. Aceasta este o veste minunată!
 Consumul de alimente nepotrivite (proteine animale în exces, zaharul, alimentele rafinate şi cu aditivi chimici, combinaţii alimentare nepotrivite, cafeaua, tutunul, alcoolul) poate determina acidoza care determină o vasoconstricţie arterială pulmonară, urmată de creşteri cu 3-4 mmHg ale presiunilor în arterele pulmonare şi o creştere cu aproape 50 % a rezistenţei în vasele pulmonare.
 Numitorul comun al problemelor respiratorii este consumul de lapte. Multe manifestări de genul: multă secreţie nazală, tuse sau infecţie pot uneori să se datoreze reziduurilor de antibiotice din lapte. O persoană poate fi alergică la penicilină, eritromicină sau la alte medicamente care sunt prezente în cantităţi mici în lapte. Nu trebuie o cantitate mare de medicamente care să cauzeze o reacţie serioasă de alergie generalizată, ci o cantitate mică prezentă este suficientă pentru a produce simptome alergice supărătoare. Laptele este cel mai comun alergen. Se estimează că laptele conţine peste 150 de substanţe alergene. Datorită acestui fapt, pot apărea tot felul de manifestări patologice în organism. Casomorfina este un produs al descompunerii din digestiei laptelui. Acesta este un produs chimic care crește mucusul produs în intestin. În consecință, se produce mult mai multă flegmă și trebuie expulzată de către organism. Modul principal în care organismul elimină flegma și mucusul este prin tuse. Această tuse suplimentară și respirație șuierătoare poate provoca disconfort și durere unui pacient cu BPOC. Eliminaţi laptele din alimentaţie. În locul lui puteţi folosi lapte de migdale, din germeni de grâu sau alte seminţe.
 Nu consumaţi băuturi carbo-gazoase. Aceasta se referă la orice tip de băutură care poate fi aerat cu dioxid de carbon. De obicei, includ conservanți artificiali, îndulcitori și culori, niciunul nu este bun pentru sănătatea unei persoane care suferă de BPOC. Presiunea din mijlocul torsului afectează ușurința cu care pacientul poate respira. Mai mult, zaharurile, înlocuitorii de zahăr și cofeina care pot face parte din aceste băuturi nu au nicio valoare nutritivă pentru pacient. Cel mai bine este să bei apă pură pentru a rămâne hidratat și permite corpului suficient lichid pentru a desfășura toate activitățile metabolice.
 A fii supraponderal face ca plămânii și inima să acționeze mai greu, făcând astfel mai greu să respiri. Astfel, este important pentru pacienții cu BPOC menținerea greutății corporale corespunzătoare. A fi supraponderal duce la alte probleme de sănătate precum diabetul, apneea de somn și refluxul acid.
 Alimentele fierbinţi sau reci pot provoca tusea la cei ce au boli ale organelor respiratorii.
 Alimentele care dau gaze şi fermentaţiile intestinale conduc la o dilatare a stomacului, împiedicând mişcările corecte ale diafragmei.
 Consumul unei mari cantităţi de alimente odată împiedică respiraţia profundă prin restrângerea mişcărilor diafragmei.
 Anumite alimente au un mare potenţial alergic (laptele, ciocolata, ouăle, alimente care conţin aditivi, precum tartrazina, dioxid de sulf, metabisulfitul de sodiu) - aspect ce poate determina astmul bronşic şi rinita alergică.
 Folosiţi, pe cât posibil, alimente organice, fără ditivi chimici. Studiile arată că o serie de conservanți și aditivi diferiți găsiți în alimentele non-organice pot fi asociate cu atacuri de astm, cancer pulmonar și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), care include emfizem și bronșită cronică. Acești aditivi includ sulfiți, aspartam, parabeni, tartrazină, nitrați și nitriți, hidroxitoluen butilat (BHT) și benzoați.
 Se consumă cât de multe plante condimentar–aromatice, care au proprietăți de stimulare a funcţiilor pulmonare, antioxidante, antiinflamatoare şi combaterea agenţilor patogeni, sub formă de pulbere, puse în sucuri, pe salate sau în alte preparate: busuioc, chimen, chimen negru, cimbru, coriandru, cuișoare, ardei cayenne, dafin, fenicul, ghimbir, ienibahar, măghiran, ienupăr, mentă, oregano, pătrunjel, rozmarin, salvie, semințe de schinduf, scorțișoara, șofran, turmeric (curcuma).
 Ceapa şi usturoiul sunt o adevărata colecţie de substanţe antimicrobiene, care acţionează la nivelul plămânilor şi al căilor respiratorii. Consumul de usturoi poate reduce cantitatea de mucus. Folosirea cepei în alimentaţie ajută la prevenirea crizelor de astm.
 Ridichea de lună şi cea neagră – au efecte antiinfecţioase şi antitusive. Ambele tipuri de ridiche au substanţe foarte asemănătoare cu cele din usturoi, dar mai uşor de suportat de ficat.
 Două căni de borş băute zilnic ajută la vindecarea multor boli pulmonare şi, mai ales, preîntâmpină agravările şi recidivele. Se fac cure de câte trei săptămâni cu borş, care se bea de obicei cu un sfert de oră înainte de masă.
 Migdalele au o acţiune emolientă asupra mucoaselor arborelui bronşic şi sunt şi bogate în magneziu, element ce facilitează procesul respirator. Puteţi consuma un delicios şi nutritiv lapte de migdale. Puneţi în blender 12-15 migdale şi 1 cană apă caldă şi mixaţi 2-3 minute. Se poate consuma 1-2 căni pe zi.
 Schinduful este un expectorant excepţional. Înmoaie, dislocă şi ajută expectorarea mucozităţilor (flegmei), în special a celor din ţesutul bronhiilor şi plămânilor. Se recomandă consumul zilnic de 2-3 linguriţe pulbere de seminţe de schinduf (se obţine cu ajutorul râşniţei de cafea). Le puteţi adăuga în salate.
 Ghimbirul (este un condiment) susţine eliminarea mucozităţilor din regiunile superioare ale sistemului respirator, în special din plămâni. Se foloseşte pulberea de rădăcină de ghimbir drept condiment sau ghimbir ras, pe perioade scurte.