Jump to content
  • Bun venit!

    Pentru a putea beneficia de toate funcţiile forumului, este necesar să vă înregistraţi un cont de membru. Pentru înregistrare aveţi nevoie doar de o adresă de email validă. Completaţi cu mare atenţie adresa dvs. de email, întrucât aceasta este necesară pentru validarea contului de membru.

Migdalele-terapie !


Recommended Posts

Migdalele în bucătărie și terapie (informații detaliate)
    Prin „migdale”, ne referim la nuca pomului de migdale dulci (Prunus amygdalus dulcis), nu la nuca de migdale amare (Prunus amygdalus amara). Tehnic vorbind, migdalele nu sunt deloc adevărate nuci. Partea comestibilă pe care o numim nucă este de fapt o sămânță, iar migdalele în sine sunt drupe. Piersicile și caisele, verii apropiați ai migdalelor, sunt exemple obișnuite de drupe.
     Arborele de migdale (Prunus dulcis) este originar din Asia de Vest și Europa de Sud.  Se crede că misionarii spanioli au adus migdale în Lumea Nouă. Există mai mult de 30 de soiuri de migdale. Statele Unite - în principal California - produc 83% din migdalele lumii, urmate de Australia (7%), Uniunea Europeană (5%) și Iran, Turcia și Tunisia (toate cu 1%).
     Migdalele sunt chiar menționate în prima carte a Bibliei, Geneza, ca o mâncare prețioasă oferită ca un dar de calitate (Geneza 43:11).  Mai mult, în cartea „Numeri” din Biblie, toiagul lui Aaron a înflorit și a născut migdale, simbol al aprobării de sus.
     Oamenii de știință au identificat aproximativ 130 (!) de diferiți compuși sănătoși în aceste semințe umile. Migdalele sunt o sursă dietetică bună proteine, vitamina E, riboflavină, magneziu, calciu, potasiu, fier, cupru, crom, mangan și fosfor, precum și fibre solubile și grăsimi mononesaturate.
   Migdala este printre cele mai bogate alimente din lume în vitamina E, iar mai multe studii au legat aportul mai mare de vitamina E cu rate mai mici de boli de inimă, cancer și boala Alzheimer.
    Aproximativ 20 la sută dintr-o migdală crudă este formată din proteine de înaltă calitate, care conțin aminoacizi esențiali.
Migdalele conțin mai puține grăsimi decât alunele, nuci de macadamie, fistic și nuci. Din grupul respectiv, migdalele conțin și cele mai mari cantități de calciu, fier, magneziu, fosfor și zinc.
    Ca și alte nuci, migdalele conțin o cantitate destul de mare de grăsimi, cu aproximativ 14 grame pe o porție de o uncie. Din fericire, aproximativ două treimi din aceasta sunt grăsimi mononesaturate sănătoase pentru inimă.
    Migdala a fost supranumită „regina nucilor”, datorită bogăţiei de nutrienţi valoroşi conţinuţi.
Migdalele cu pieliţa de culaore maro conțin numeroase fitochimice. Un studiu a identificat 20 de flavonoide antioxidante puternice în pielea de migdale.Componentele de migdale s-au dovedit a avea proprietăți antioxidante și antiinflamatorii ridicate.
În plus, migdalele sunt un aliment cu un indice glicemic scăzut.

 Migdalele îm combatarea cancerului
Migdalele sunt o sursă fantastică de antioxidanţi, care ajută la protecția împotriva stresului oxidativ, care poate deteriora moleculele din celulele tale și contribuie la inflamație, îmbătrânire și boli precum cancerul. Antioxidanții puternici din migdale sunt concentrați în mare parte în stratul maro al pieliţei care îmbracă acest sâmbure. Din acest motiv, migdalele cu pielea îndepărtată - nu sunt cea mai bună alegere din perspectiva sănătății.
Conform datelor studiilor de la Școala Harvard, persoanele care mănâncă nuci la vârsta adolescenței au șanse mari de a lupta împotriva cancerului. Un alt studiu apărut în jurnalul britanic de cancer sugerează că două mâini de nuci într-o săptămână pot reduce semnificativ riscul împotriva cancerului de pancreas.
Un nou studiu de la Yale Cancer Center arată că supraviețuitorii de cancer de colon care mănâncă regulat nuci au un risc semnificativ mai mic pentru recurența cancerului. Cei care au mâncat două sau mai multe porții pe săptămână de nuci de copac - cum ar fi migdale, nuci, alune, caju și coji - au cu 46% mai puține șanse de a reveni la cancer și au avut o reducere a mortalității cu 57%.
Un alt studiu din 2015 a analizat consumul de nuci și riscul de cancer. Autorii au identificat un risc de două până la trei ori mai mic de cancer la sân în rândul persoanelor care au consumat cantități mai mari de alune, nuci și migdale, comparativ cu cei care nu au făcut-o. Ei au ajuns la concluzia că „alunele, nucile și migdalele par a fi un factor protector pentru dezvoltarea cancerului de sân”. Una lt studiu sugerează că cosnumuld nuci ar scade incidenţa cancerului endometrial.
O revizuire din 2016 constată că un antioxidant din vitamina E, alfa-tocoferolul, poate juca un rol în reducerea riscului de cancer.
Migdalele reglează glicemia şi echilibrează necesarul de insulină – un alt factor benefic în boala canceroasă.
Polifenolii din migdale îi conferă efecte antinflamatoare, un alt punct benfic în combaterea cancerului şi a bolilor degenerative.

 Migdalele în prevenția și terapia diverselor afecțiuni
Migdalele crude conțin mulți nutrienți care protejează sănătatea inimii. Nivelurile ridicate de acizi grași mononesaturați (MUFA) scad colesterolul și îmbunătățesc raportul dintre LDL „rău” și HDL „bun”. Sterolii vegetali, un compus natural similar cu colesterolul, ajută la blocarea absorbției colesterolului pentru a menține arterele fără blocaje. Folatul, o vitamina B este legată de acumularea mai scăzută a plăcii grase din artere, în timp ce vitamina E ajută circulația, scăzând riscul de atac de cord, potasiul scade tensiunea arterială și magneziul este un mineral calmant cardiac. Conținutul ridicat de fibre de migdale contribuie la scăderea colesterolului, scăderea tensiunii arteriale și ajută la reducerea și stabilizarea greutății.
Magneziul din migdale poate ajuta suplimentar la scăderea nivelului tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori ai atacurilor de cord, accidentelor vasculare cerebrale și insuficienței renale.
Migdalele au un indice glicemic scăzut. În plus, conţin o cantitate remarcabilă de magneziul - un mineral implicat în peste 300 de procese corporale, inclusiv controlul zahărului din sânge. Persoanele fără diabet, de asemenea, observă reduceri majore ale rezistenței la insulină atunci când se suplimentează cu magneziu.
Migdalele conțin o cantitate mare de acizi grași omega-3 care ajută la formarea DHA, care este esențială pentru formarea de noi neuroni și repararea celor deterioraţi. Riboflavina și L-carnitina conţinute de migdale cresc activitățile creierului și formarea unei noi conexiuni neuronale. Conținutul de polifenoli bioactivi din migdale acționează ca antioxidanți care protejează celulele creierului de daune. Vitamina E este una dintre componentele principale ale migdalelor. Acesta încetinește îmbătrânirea celulelor, inclusiv celulele creierului care ar putea afecta memoria. Quercetina, un alt antioxidant, protejează celulele creierului de deteriorarea oxidativă. Zincul menține funcția creierului și previne pierderea memoriei. Folatul (vitamina B9) și aminoacidul tirozină, este un precursor al neurotransmițătorului numit dopamina. Dopamina este neurotransmițătorul care activează sistemul de plăcere și recompense din creier. Este esențial pentru motivaţie și disponibilitatea de a răspunde provocărilor vieții. Nivelurile de dopamină sunt epuizate de stres. Un studiu a sugerat că administrarea de migdale timp de 28 de zile a îmbunătățit semnificativ memoria animalelor, prin creşterea acetilcolinei – un neurotransmiţător valoros. Acest efect de îmbunătățire a memoriei folosind migdale a fost observat și în modelul de amnezie indusă de scopolamină. Studiul prezent sugerează, de asemenea, un rol al acetilcolinei în atenuarea amneziei indusă de scopolamină de către migdale. Migdalele cad riscurile de boli ale creierului, inclusiv boala Parkinson,  Alzheimer și alte tipuri de demenţă.
Aceste nuci grozave sunt ideale pentru starea ta de spirit datorită nivelului ridicat de magneziu, iar acest nutrient special ajută la producerea de mai multă serotonină, care este practic substanța chimică pe care creierul nostru o produce pentru a ne face să ne simțim fericiți și relaxați. Seleniul se găsește și în migdale și ajută la combaterea depresiei. Vitaminele B sunt şi ele de mare folos.
Migdalele ajută la promovarea sănătății gastro-intestinale. Deoarece migdalele sunt o sursă excelentă de fibre, acestea pot fi utile pentru îmbunătățirea funcției digestive și pentru promovarea circulației intestinale regulate.  Ceva mai mult, abundența de fibre dietetice și polifenoli din migdale poate crea un efect prebiotic.
Consumul de migdale contribuie la promovarea energiei individului, datorită conținutului de riboflavină, mangan și cupru. Riboflavina este cunoscută și sub denumirea de vitamina B2 și ajută la producerea de globule roșii și la eliberarea de energie din carbohidrații pe care îi consumi iar manganul și cuprul sunt componente dintr-o enzimă care oprește radicalii liberi în mitocondrii, unde celulele noastre produc energie.
Se sugerează că polifenolii din pielea de migdale pot servi drept sursă de antioxidanți puternici și ca antibiotic împotriva Helicobacter pylori. Un studiu a relevat faptul că mulți flavonoizi și compuși fenolici arată o activitate antibacteriană împotriva unor bacterii patogene precum Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermis , Bacillus cereus, Bacillus subtilis, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella, Salmonella typhi şi Escherichia coli. S-a constatat şi o activitate antifungică împotriva Candida albicans.
Conținutul de grăsimi și fibre din migdale poate ajuta la prevenirea calculilor biliari, menținând ficatul și vezica biliară să funcționeze fără probleme. O concluzie a unui studiu a arătat că consumatorii frecventi de nuci aveau 25 de procente mai puțin de a avea nevoie de o colecistectomie (îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare, care se face adesea pentru tratarea calculilor biliari).
Migdalele sunt o sursă uimitoare de micronutrienți precum calciu, magneziu, fosfor, mangan, zinc proteine, vitamina K - care ajută la întărirea oaselor și la prevenirea osteoporozei pe termen lung.
Vitamina E conține un compus chimic numit tocoferol, care poate scădea riscul apariției unor simptome de astm, precum tuse sau respirație șuierătoare. Migdalele sunt bogate în tocoferoli dar şi magneziu, care este un relaxant al căilor respiratorii. Grăsimile din nuci au efecte antiinflamatoare şi reduc producţia de mucus. Migdalele sunt bune pentru sănătatea pulmonară.
O combinație este vitamina E, calciu, magneziu și potasiu - împreună, acestea sunt esențiale pentru producerea de testosteron, care este deosebit de benefic pentru bărbații cu vârsta peste 30 de ani, care pot prezenta o scădere a nivelului hormonului.  
Combinarea vitaminelor E, B și magneziu vă poate consolida sistemul imunitar atunci când sunteți bolnav sau stresat.
Migdalele conțin acid folic, care joacă un rol în creșterea celulelor sănătoase și în formarea țesuturilor și, prin urmare, ajută la reducerea incidenței defectelor la naștere la nou-născuți.
Acizii grași anti-inflamatori omega 3 au arătat o promisiune semnificativă în tratarea artritei, a bolilor autoimune și a altor boli inflamatorii. Migdalele şi nucile conţin acest tip de grăsimi benefice.

 Moduri de folosire
În mod ideal, migdalele trebuie consumate neprăjite și cu pielea de culoare maro pe ele. Ideal este ca migdalele desidratate să fie lăsate la înmuiat în apă câteva ore.
Din migdale se poate prepara un lapte delicios sau pot fi făcut unt, iaurt, pateu, sau adăugate la salate sau ca ingredient în multe mâncări sau dulciuri.
Uleiul de migdale (adică uleiul de migdale dulci) s-a dovedit a avea efecte benefice asupra profilului de colesterol.
Uleiul de migdale poate fi utilizat în siguranță la masajul pacienților bolnavi grav și al pacienților care suferă chimioterapie.
Migdalele trebuie depozitate în condiții reci, uscate, ferite de lumina directă a soarelui și departe de alte alimente cu mirosuri puternice, pe care migdalele le pot absorbi.

Atenţionări!
Unele persoane sunt alergice la migdale, ca şi la alte nuci. Este posibil să fie alergic la migdale.
Nu este sigur să mănânci migdale care sunt infectate cu mucegai, care apare ca filamente cenușii sau negre. Aceste substanțe chimice produse de mucegaiuri care pot provoca cancer. Aveţi grijă ca migdalel cumpărate să nu fie râncede!
Trebuie evitate mărcile de lapte de migdale care conțin caragenan (un cancerigen implicat în cancerul de sân) ca ingredient.
Sorin Nicola !

120973403_1688680311289510_1158931748021242008_n.jpg.e7e0399de3dad301e6b30166fafc6bf6.jpg

Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

  • Posts

    • Buna Dana, bun venit alaturi de noi 
    • Bună ziua! Mă numesc Dana, sunt din nord-vestul României. Vă urmăresc de mai mult timp pe Facebook și acum am decis să mă înscriu în forumul d-voastră.
    • Ingrediente: -200 gr făină de năut -60 gr fulgi de ovăz măcinați -10 gr semințe de in măcinate -10 gr semințe de dovleac și floarea soarelui,râșnite ..acestea sunt opționale ! -pătrunjel uscat -sare -usturoi pudră -semințe de susan (opțional ) -450 ml apă fierbinte dar nu clocotită Se amestecă totul și se lasă 15 minute la odihnă. Apoi se formează burgerii cu mâinile umede și se coc în tigaie antiaderenta sau la cuptor..în tigaie eu i am făcut câte 3 minute pe fiecare parte !
    • Ingrediente: -500 gr făină integrală -100 gr ulei de cocos (cantitate în stare solidă ) -1 linguriță bicarbonat -2 ouă -300 ml iaurt Se amestecă toate ingredientele și se frământă 5 minute (în cazul în care vi se pare puțin sfărâmicios,mai adăugați puțin iaurt ) Dăm coca la rece minim 2 ore (cea mai fragedă iese când sta peste noapte la frigider ) Întindem pe masa de lucru o foaie  nu prea groasă și tăiem în forme de triunghi pt a putea face Cornulețe ! Eu am umplut și cu rahat și cu smochine din dulceață (dulceață de smochine întregi )dar puteți face Cornulețe cu orice vă place ! Am copt cornulețele la 180 de grade pentru 25 de minute și le-am tăvălit(după răcire ) prin îndulcitor eritritol pe care l-am râșnit în râșnița de cafea!
    • multumesc, cedeti ca puteti sa-mi dati un sfat, cum sa fac sa nu mananc noaptea?
×
×
  • Create New...