Înfometarea-dieta perfecta sau drumul sigur spre obezitate?

[Monica Badea]

Dietele nesănătoase, bazate pe înfometare, sunt încă tentante pentru multe persoane aflate în căutarea unui corp armonios
Majoritatea persoanelor consideră că reducerea drastică a cantității de mâncare ingerate, pentru o perioadă de timp, poate determina reducerea în greutate și chiar menținerea acesteia ulterior. Este complet greșit, dar mai ales este nesănătos.

Ce se întâmplă atunci când slăbim prin înfometare?

De fapt nu slăbim, scădem în greutate din cauza deshidratării și reducerii masei musculare, în timp ce țesutul adipos rămâne intact, ba chiar crește în dimensiuni în această perioadă de dietă.

Organismul uman este un mecanism extrem de complex și foarte inteligent. Orice micșorare bruscă a aportului alimentar atrage după sine scăderea metabolismului bazal și conservarea rezervelor de grăsime.

Care sunt riscurile pentru sănătate?

Riscurile pentru sănătate sunt multiple. Cu fiecare cură de slăbire restrictivă pe care o ținem ne va fi și mai greu sa slăbim, țesutul adipos se va mări și vom pierde complet controlul asupra poftelor noastre și, respectiv, al greutății corporale.

Restricțiile alimentare presupun nu doar reducerea cantității de mâncare, dar și excluderea unor grupe de alimente din dietă și a micronutrienților (vitamine și minerale) esențiali funcționării normale a corpului.
Lipsa rezultatului imediat (mult așteptata scădere rapidă în greutate) determină frustrare și pierderea motivației pentru a deprinde obiceiuri noi, sănătoase, valabile în timp.

Aproximativ 95% dintre dietele restrictive au ca rezultat, în cel mai fericit caz, revenirea la greutatea inițială, dar sunt și situații în care se depășește numărul de kilograme de la care a început dieta.

La ce afecțiuni predispun dietele de acest tip?

Urmările negative asupra sănătății sunt multiple și depind de câte astfel de încercări nefericite am avut de-a lungul vieții. Aproape întotdeauna are loc suplimentarea țesutului adipos, apariția ficatului gras și a rezistenței la insulină, urmată de instalarea diabetului zaharat de tip 2.

Mâncatul dezordonat, adesea emoțional, lipsa somnului de calitate, a hidratării eficiente și stresul excesiv urmat de diete care mai de care mai “senzaționale”, bazate pe restricții drastice de mâncare, atrag inevitabil apariția bolilor cardiovasculare, bolilor inflamatorii, creșterea colesterolului LDL, apariția bolilor articulare și multe altele derivate.

Care este legătura dintre metabolism și înfometare? Cum reacționează acesta în caz de restricție calorică?

Pentru că dieta restrictivă presupune privare de calorii, din cauza listei lungi de alimente interzise, o astfel de dietă creează deficite, în special de proteine (de aminoacizi esențiali), electroliți,  micronutrienți (vitamine, minerale) și atunci apar poftele (controlate hormonal) care sunt aproape imposibil de stăpânit.

Care este mecanismul ce declanșează îngrășarea rapidă după o perioadă de înfometare (efectul yo-yo)?

Pentru o scurtă vreme scădem în greutate prin reducerea masei musculare și prin deshidratarea organismului, dar, în același timp, metabolismul bazal încetinește, pentru că acesta este foarte inteligent construit (mănânci mai puțin, consumi mai puțin) și asta până când mănânci din nou, adică revii la vechile obiceiuri de dinainte de a începe dieta.

Și așa apare efectul yo-yo. Vom mânca din nou mult, după modelul anterior care ne-a adus la obezitate și nu vom ști să ne reglăm metabolismul proporțional cu caloriile ingerate. La puțin timp după terminarea dietei vom fi mai grași decât înainte. Ideea importantă este că nu putem ține o cură/dietă toată viața. În momentul în care revenim la obiceiurile vechi, revenim la kilogramele anterioare.

Care sunt limitele până la care este indicat să se coboare din punct de vedere al kilocaloriilor în timpul unei diete de slăbit?

Mai important este ce mâncăm din punct de vedere nutrițional decât numărul de calorii declarat în tabele. În momentul în care ne înfometăm și mâncăm sub valoarea metabolismului bazal zilnic, vom avea o problemă pe care s-ar putea să nu o mai putem gestiona singuri. Fiecare organism este o entitate unică. Nicio dietă nu este universal valabilă, altfel nu ar mai fi atâtea disponibile.

Dacă nu schimbăm obiceiurile care ne-au adus la acest număr de kilograme, nu avem cum să devenim slabi peste noapte. Schimbarea trebuie să vină din stilul de viață. Care este motivația de a mă apuca de dietă? La ce sunt dispus să renunț din stilul meu actual? Cât timp sunt dispus să încerc? Cu cine mă sfătuiesc și de cine ascult? Acestea sunt întrebări pe care trebuie să și le pună oricine dorește să slăbească.

Ce alimente nu ar trebui să ne lipsească atunci când vrem să scădem în greutate?

E foarte simplu: nicio masă fără proteine de calitate, fibre și carbohidrați complecși. Nu sunt de neglijat apa, somnul și mișcarea. Trebuie să învățăm să ne cunoaștem corpul și să ascultăm mesajele acestuia legate de foame, sete, sațietate, oboseală etc

Mâncarea trebuie să ne hrănească organismul, și nu să ne îngrașe sau să ne îmbolnăvească. Ar trebui sa avem cu toții o relație buna cu mâncarea, să nu devină un stres cotidian. Planificare meselor și gustărilor, folosirea listele de cumpărături, a jurnalului alimentar completat zilnic, organizarea frigiderului cu alimente sănătoase sunt câteva lucruri simple, dar foarte utile în demersul de a slăbi și de a ne menține sănătoși.
Alegerea alimentelor integrale în locul celor procesate sau semipreparate, reducerea numărului de feluri de mâncare pregătite, reducerea porțiilor și introducerea mișcării, sunt cele mai importante lucruri pe care le-aș recomanda. Să ne concentram pe alte activități mai mult decât pe statul la masă și privitul la TV!

sursa