Ora potrivită pentru micul dejun!

[Monica Badea]

Se ştie că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Organismul are nevoie de nutrienţi pentru a funcţiona în mod corect şi pentru a se menţine în formă, iar privarea acestuia de hrană la începutul zilei înseamnă inducerea unor disfuncţionalităţi la nivel organic.

Ora potrivită pentru micul dejun

Specialiştii în sănătate spun că nu doar consumul micului dejun este important, ci şi momentul zilei în care el are loc.

În general, este bine ca prima masă a zilei să fie consumată la circa 30 de minute după trezire, când organismul simte cel mai mult nevoia să pună capăt postului alimentar de peste noapte. Când primeşte nutrienţii atunci când se instalează această necesitate, corpul reuşeşte să îşi menţină nivelul sănătos de lipide în sânge, precum colesterolul şi hormonii (insulina), dar şi să beneficieze de o tensiune arterială optimă.

Sănătatea şi silueta au nevoie de un mic dejun echilibrat şi nutritiv. Senzaţia de foame care apare la jumătatea zilei, în lipsa mesei de dimineaţă, conduce întotdeauna la excese alimentare şi la îngrăşare. Kilogramele în plus şi alţi factori implicaţi în privarea organismului de micul dejun aduc prejudicii importante stării de sănătate în general.

Ora potrivită pentru micul dejun. Alimentele recomandate pentru micul dejun

Un alt aspect important de luat în seamă este acela că metabolismul nu este static - el se schimbă, în funcţie de alimentele pe care organismul le primeşte, iar sistemul cardiovascular este primul care resimte efectele acestor alegeri. Desigur că o gogoaşă prăjită în ulei şi pudrată cu zahăr nu va ajuta prea mult corpul să menţină sănătatea. Un mic dejun echilibrat combină carbohidraţii de calitate cu fibre şi proteine. În acest fel, nutrienţii se transformă aproape integral în energie (şi nu în depozite de grăsime), senzaţia de saţietate persistă de-a lungul zilei, iar sistemul digestiv funcţionează excelent.

Din lista celor mai bune alimente pentru micul dejun fac parte:

- fulgii de ovăz care conţin beta-glucan, acizi graşi omega-3, acid folic, fibre şi potasiu;

- iaurtul grecesc furnizează din plin calciu, proteine şi probiotice;

- germenii de grâu conţin vitamina E, acid folic şi fibre de calitate;

- grapefruitul furnizează vitamina C, fibre, antioxidanţi şi substanţe care ajută la arderea grăsimilor;

- bananele furnizează carbohidraţi complecşi, potasiu şi vitamine benefice organismului;

- ouăle sunt surse sănătoase de proteine şi nutrienţi esenţiali, precum vitamina D;

- untul de migdale este o sursă excelentă de proteine şi grăsimi mononesaturate;

- pepenele roşu este o sursă minunată de hidratare şi de licopen, antioxidant important pentru vedere, sănătatea cardiacă şi prevenirea cancerului;

- seminţele de in presărate peste salate, cereale sau piureuri din fructe, furnizează grăsimi esenţiale omega-3, fibre şi lignan, un antioxidant care protejează împotriva cancerului de sân.

- afinele antioxidanţii din afine au efecte benefice asupra funcţiilor creierului, tensiunii arteriale şi metabolismului;

- pepenele galben o sursă bogată de vitaminele A şi C, beta caroten şi alţi nutrienţi benefici pielii şi sănătăţii în general;

- cerealele integrale fortificate cu riboflavină, acid folic, vitamine şi minerale;

- pâine din făină integrală - sursă esenţială a complexului de vitamine B.

sursa