Cum depistam obezitatea și care sunt formele ei!

[Monica Badea]

Obezitatea reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea, la nivel global. Aceasta are urmări grave asupra sănătății unei persoane și, în anumite cazuri, poate fi fatală. Tocmai din acest motiv, este necesară aplicarea unor măsuri.
Ce este obezitatea

Obezitatea reprezintă excesul de țesut adipos (grăsime) în organism, care pune în pericol sănătatea unei persoane. Aceasta nu este doar o problemă estetică, ci este o afecțiune medicală care crește riscul apariției altor probleme de sănătate, precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, tensiunea arterială crescută etc.

Starea de sănătate este direct influențată de greutatea corporală, dar și invers. Tocmai de aceea, pentru a ne menține starea de sănătate, este recomandat să avem o greutate normală de-a lungul vieții.

Atunci când Indicele de Masă Corporală (IMC/BMI), un indicator calculat prin raportul dintre greutate/înălțime, depășește valoarea de 30, putem spune că o persoană suferă de obezitate.

Un indice de 18,5 sau mai puțin arată faptul că persoana respectivă este subponderală, o valoare cuprinsă între 18,5-25 arată o greutate normală, iar o valoare între 25-30 arată că o persoană este supraponderală.

Conform OMS, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025, peste 50% din populația lumii va fi obeză.

Tipuri de obezitate

În funcție de valorile Indicelui de Masă Corporală, obezitatea poate fi încadrată în mai multe categorii:

Gradul 1 de obezitate: atunci când IMC este cuprins între 30 – 34,9;
Gradul 2 de obezitate: atunci când IMC este cuprins între 35 – 39,9;
Gradul 3 de obezitate sau obezitate morbidă: atunci când IMC este egal sau depășește 40.
Cauzele obezității

Supraalimentarea

Cauza obezității este reprezentată, în principiu, de consumul mai multor calorii decât cele consumate de un om prin activitate și efort fizic.

Consumarea excesivă a anumitor tipuri de alimente, în special a celor bogate în zaharuri și grăsimi, prezintă un risc mai mare de creștere a greutății corporale. Alimentele care pot crește riscul de a ajunge la obezitate sunt:

alimentele de tip fast-food;
mâncarea prăjită în ulei (cartofii prăjiți);
excesul de produse lactate;
alimente care conțin mult zahăr adăugat (dulciuri, biscuiți etc.);
sosuri gata făcute care conțin zahăr, precum ketchup-ul și maioneza;
mâncărea semi-preparată;
sucurile îndulcite și băuturile alcoolice;
mâncărea procesată, pâinea, produsele de patiserie.
Consumul acestor alimente în exces și lipsa consumului de alimente sănătoase, precum fructele, legumele și alte alimente proaspete, alături de lipsa mișcării poate duce la supraponderalitate și obezitate.
Factorii genetici

Factorii ereditari influențează cantitatea de grăsime pe care o stochează organismul nostru și modul în care este distribuită. Mai mult, genele moștenite de la părinți joacă un rol important în modul în care corpul transformă greutatea în energie, reglarea apetitului și funcționarea metabolismului.

În principiu, dacă există membri ai familiei care se confruntă cu obezitate, există riscul ca și copiii lor să se confrunte cu aceeași problemă. Totodată, obezitatea poate apărea la mai mulți membri ai familiei și pentru că aceștia tind să aibă obiceiuri alimentare și activități fizice similare.

Totuși, pe lângă factorii genetici, și factorii de mediu au un cuvânt important de spus. Astfel, chiar dacă o persoană poate avea membri ai familiei care suferă de obezitate, însă este atentă la alimentație și face mișcare în mod regulat, cel mai probabil aceasta va avea o greutate normală.

Un stil de viață sedentar

Societatea modernă în care trăim favorizează apariția unui stil de viață sedentar. Petrecem mult timp stând jos, la birou, în fața calculatorului, petrecem mult timp în mașină și mâncăm la fast-food-uri, care sunt din ce în ce mai multe, fiindu-ne din ce în ce mai greu să facem activități fizice în mod regulat.

De asemenea, avansul tehnologic ne determină ca inclusiv în timpul liber să alegem activități sedentare, în fața televizorului sau a calculatorului, jucând jocuri video, în detrimentul activităților în aer liber.

Cu cât o persoană se mișcă mai puțin, cu atât arde mai puține calorii. Însă activitatea fizică nu trebuie neapărat să însemne mersul la sală, ci inclusiv mersul pe jos, pe bicicletă, urcatul scărilor sau activitățile fizice din curte pot contribui la un stil de viață activ.

Anumite boli preexistente și utilizarea unor medicamente

În anumite cazuri, obezitatea poate apărea ca efect al unor boli precum:

Hipotiroidismul – boală a glandei tiroide, care reprezintă un deficit de hormoni: poate duce la creșterea în greutate, din cauza retenției de apă; însă obezitatea nu este principalul efect al hipotiroidismului;
Sindromul Prader-Wili – o afecțiune destul de rară, existentă din naștere, care provoacă o foame excesivă;
Sindromul ovarelor polichistice – o afecțiune care afectează funcționarea normală a ovarelor în cazul femeilor;
Sindromul Cushing – o afecțiune cauzată de existența unui nivel ridicat de cortisol (hormonul stresului) din organism;
Osteoartrita și alte afecțiuni reumatologice – care provoacă durere și care pot duce la o activitate fizică redusă;
Consumul anumitor medicamente care pot avea ca efecte adverse creșterea în greutate – antidepresive, medicamente anti-convulsive, antidiabet, antipsihotice, steroizi și beta-blocante.
Problemele socio-economice

Cadrul socio-economic influențează în mod direct obezitatea. Dacă o persoană nu își permite accesul la mâncare sănătoasă, nu are posibilitatea de a face mișcare sau dacă nu știe cum să gătească respectând principiile unei alimentații corecte, este predispusă să ia în greutate.

Factori de risc ai obezității

Vârsta: deși obezitatea poate fi prezentă și la copii (obezitate infantilă), odată ce înaintăm în vârstă, masa musculară scade, iar viteza metabolică este mai lentă, ceea ce favorizează creșterea în greutate;
Tulburări ale somnului: duc la schimbări hormonale care ne fac să ne simțim înfometați și să ne dorim să mâncăm anumite alimente bogate în calorii;
Sarcina: greutatea câștigată de o femeie în timpul sarcinii poate fi greu de pierdut, și în cele din urmă poate duce la obezitate, dacă nu sunt luate măsuri;
Stresul: acesta ne pot afecta starea de sănătate din toate punctele de vedere și poate favoriza apariția obezității; spre exemplu, oamenii își doresc să consume alimente bogate în calorii atunci când trec prin situații stresante;
Renunțarea la fumat: în cazul în care o persoană renunță la fumat, este posibil să ia kilograme în plus.
Complicații ale obezității

Obezitatea poate duce la probleme grave de sănătate, dacă nu se iau măsuri adecvate și imediate.

Obezitatea poate duce la probleme care afectează calitatea vieții zilnice, precum:

Lipsa aerului, senzație de sufocare;
Transpirație excesivă;
Sforăit;
Dificultatea de a face mișcare fizică;
Senzație de oboseală continuă;
Dureri articulare și de spate;
Izolare socială;
Pe lângă aceste probleme, obezitatea poate cauza alte afecțiuni medicale ce pot pune viața unei persoane în pericol, precum:

Boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale: din cauza colesteroului și aterosclerozei (depozitele de grăsime care se depun pe artere);
Diabet de tip II;
Tensiune arterială crescută;
Astm;
Mai multe tipuri de cancer: cancer de stomac, de sân, de col uterin, de ovare, de colon, de rect, de esofag, de ficat, pancreatic, de prostată etc.;
Boala de reflux gastro-esofagian;
Calculi biliari;
Probleme digestive: obezitatea crește riscul de a dezvolta arsuri la stomac și alte boli digestive;
Probleme sexuale și de fertilitate: obezitatea duce la infertilitate și menstruații  neregulate la femei și la disfuncție erectilă la bărbați;
Osteoartrită;
Apnee în somn: întreruperea respirației în timpul somnului, ceea ce poate duce la somnolență în timpul zilei;
Boli ale ficatului și ale rinichilor;
Complicații în timpul sarcinii: preeclampsia (creștere periculoasă a tensiunii arteriale) sau diabet gestiațional;
Scurtarea speranței de viață;
Sindromul metabolic – care include hipertensiunea arterială şi diabet.
Obezitatea reduce drastic calitatea generală a vieții. Persoanele care au obezitate de gradul 2 sau 3 nici nu se mai pot deplasa și nu mai fac nimic din ceea ce făceau înainte, astfel că se pot confrunta inclusiv cu discriminare din partea celorlalți.

Efectele obezității asupra stimei de sine

Pe lângă problemele medicale fizice, obezitatea duce și la probleme emoționale, precum scăderea încrederii și stimei de sine, din cauza aspectului estetic.

O stimă de sine scăzută poate afecta relațiile cu familia și prietenii și poate determina apariția:

Depresiei;
Izolării sociale;
Anxietății;
Sentimentelor de rușine și vinovăție;
Stresului;
Comportamentelor de evitare socială.
Mai ales în cazul obezității infantile, copiii care sunt marginalizați din cauza greutății lor pot fi afectați profund, pentru că sunt în plin proces de creștere și formare. În acest caz, rolul părinților este crucial, pentru că aceștia pot schimba stilul de viață și pot modifica obiceiurile alimentare greșite ale copiilor.

sursa