Monica Badea

Stilul de viaţă al omului modern s-a schimbat major. Am adoptat un stil de viaţă cu înalt risc caracterizat prin: ■  Sedentarism - stres - obezitate; ■  Dietă săracă în fibre, vitamine, minerale, din legume şi fructe proaspete; ■  Dietă bogată în sare, zahamri rafinate, grăsimi rele, aditivi alimentari (E-uri), arome artificiale; ■  Contaminarea globală a mediului şi alimentelor; ■  Fumat, exces de alcool, droguri. Toate acestea au ca efect alterarea genelor din cromozomii noştri tocmai de către noul stil de viaţă, evident cu erodarea sănătăţii noastre, a urmaşilor noştri, punând sub semnul întrebării chiar existenţa speciei umane. Acum că avem referenţialele corecte despre OM ca entitate biologică putem afirma următoarele: ■  Din punct de vedere biologic, omul nu s-a schimbat, genomul său rămânând acelaşi ca acum 40.000 ani, ceea ce semnifică faptul că omul a rămas OMNIVOR din punct de vedere alimentar De preferat, fără excese în concluzie, orice excese în această privinţă pot fi dăunătoare: vegetarianismul, în special veganismul, dar şi carnivorismul. Cea mai bună conduită este aceea de a rămâne omnivori, de a consuma câte puţin din cât mai multe alimente, dintre care, obligatoriu, peste jumătate ca pondere zilnică trebuie să fiede legume şi fructe crude de sezon, dacă j se poate ecologice (alimente : naturale integrale).   Dacă se poate, personalizaţi-vă dieta!  Dieta trebuie strict ; personalizată, deoarece suntem ; unici din punct de vedere  genetic. Nu există deci modă în : materie de diete şi nutriţie, i singura valabilă rămânând ; cerinţa fiziologică firească a i corpului nostru, demonstrată în  afirmaţiile anterioare.  ■ Orice dietă restrictivă, care ; promite slăbire rapidă, nu este | ştiinţifică, fiind periculoasă ; şi având efecte adverse iputernice asupra sănătăţii ! fizice şi mentale; ■ Gastronomia fără cunoştinţe solide de nutriţie produce alimente gustoase, dar de cele mai multe ori nesănătoase; ■ învăţaţi să asociaţi corect alimentele şi ingredientele când preparaţi alimente; ■ Gătiţi cât mai des în casă,sănătos, iar când cumpăraţi  alimente industriale, citiţi eticheta.    ■ Nu ardeţi, nu prăjiţi şi nu i preparaţi alimentele sub formă de pane. Felurile de mâncare să fie cât mai simple, fără sosuri, topinguri etc;   ■Consumaţi 3 mese pe zi şi niciodată nu săriţi peste micul dejun, care poate fi copios; nu mâncaţi cu 2-3 ore înainte de culcare.Nu vă înfometaţi; ■  Hidrataţi-vă cu fructe integrale (conţin peste 950 g apă la 1 kg) cu apă naturală oligominerală, ceai verde, renunţaţi la băuturile dulci industriale, energizante şi alcoolice! Nu fumaţi, nu vă drogaţi! ■  Nu ronţăiţi între mese. Fructele sunt permise dimineaţa, seara înainte de culcare şi între mese; ■  Nu vă aşezaţi la masă dacă sunteţi obosit, nervos, înfrigurat şi nu mâncaţi în locuri cu mult zgomot, fum de ţigară, în compania oamenilor nervoşi sau antipatici; nu mâncaţi pe stradă, privind la televizor etc.;    ■  Mestecaţi bine mâncarea, savuraţi-o; ■  Preveniţi stresul prin activitate fizică, combătând în acelaşi timp sedentarismul - o altă cauză majoră, alături de alimentele industriale, a bolilor “civilizaţiei moderne” obezitate, diabet tip 2, boli cardiovasculare (infarct de miocard), cerebrovasculare (AVC), cancere, boli neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson), gută, îmbătrânire precoce, speranţă de viaţă şi calitate a vieţii scăzute.    Un stil de viaţă activ Adoptaţi, deci, o gândire pozitivă, acordaţi-vă mai multă atenţie, ascultaţi şi interpretaţi semnele date de propriul dumneavoastră corp. In concluzie, omul este o fiinţă omnivoră, construită pentru a face mişcare (de aceea sedentarismul omoară), fiinţă biologifcă neschimbată la nivel genetic de peste 40.000 de ani. Urmare a schimbărilor dramatice intervenite în evoluţia socio­culturală, omul şi-a construit un stil de viaţă modern la care însă nu este adaptat genetic, fiindu-i astfel ameninţată sănătatea şi existenţa individuală, dar şi cea a speciei sale. Desigur, nu mai putem reveni la stilul de viaţă ancestral, natural, dar putem să facem unele schimbări utile sănătăţii noastre, adoptând un stil de viaţă activ şi o alimentaţie mai aproape de cea a omului paleolitic. Alimentele moderne „moarte" Inventate relativ recent în istoria speciei umane, odată cu apariţia agriculturii şi industriei alimentare chimizate, alimentele moderne sunt mai puţin tolerate de metabolismul uman, deseori dau reacţii alergice sau de intoleranţă, sunt de regulă aiimente moarte, dezechilibrate nutriţional, lipsite de enzime active şi cu biodisponibilitate redusă. Trebuie consumate, întotdeauna, cu alimente vii pentru a le compensa defectele nutriţionale. ■  Cereale crocante cu index şi încărcătură glicemică ridicate (excepţie fac cerealele integrale), produsele albe de panificaţie ■ Ciocolata cu procent de cacao mai mic de 70%, dulciurile rafinate, patiserie, cofetărie, chips-uri, snacks-uri, fast-food, junk-food; ■ Băuturile gazoase sau necarbonatate industriale ("sucuri") cu adaos de cofeină, băuturi energizante, băuturi alcoolice; ■ Alimente industriale fabricate cu aditivi alimentari (E-uri) şi arome artificiale: bogate în sare, zahăr, grăsimi, hipercalorice, adictive; ■ Brânzeturile industriale topite, grăsimile hidrogenate; ■ Conservele sterilizate de legume, fructe; Produsele procesate din came: mezeluri, pateuri, conserve, şunci, muşchi injectate, carne de pasăre injectată, produse cu MDM ş.a.   Iată cum s-a schimbat astăzi paradigma alimentaţiei   Acum că ştiţi, sper, noi lucruri despre alimente şi impactul lor asupra sănătăţii noastre şi a urmaşilor noştri, am putea conchide: "SCAPĂ CINE ŞTIE, CINE ÎNŢELEGE, CINE FACE CONEXIUNI ASCUNSE". sursa

Iată cum ar arăta o dietă bazată pe alimente naturale, asemănătoare dietei paleolitice: alimente ancestrale ce au fost consumate de la apariţia speciei umane, potrivite cu cerinţele noastre fiziologice-metabolice, sănătoase ■  Fructe de pădure consumate în stare proaspătă: zmeură, afine, mure, cireşe amare, merişoare, dar şi merele, piersicile, prunele, cireşele, caisele, pepenii, avocado ş.a. ■  Legume consumate crude sau cât mai puţin procesate: varză, ţelină, conopidă, broccoli, varză de Bruxelles, praz, castraveţi, roşii, ardei, gogoşari, salată, păpădie, andive, vinete, untişor, leurdă ş.a. ■  Rădăcinoase şi tuberculi: ceapă, usturoi, hrean, ridiche, ţelină, napi, cu moderaţie cele feculente (cartofii) Plante aromatice şi condimentare: ■  pătrunjel, mărar, cimbru, busuioc, oregano, salvie, mentă, fenicul, măghiran, rozmarin ş.a. ■  Vânat sălbatic: căprioară, elan, ren, raţă, gâscă, iepure, mistreţ ş.a. ■  vitele crescute pe păşune şi fără stimulatori hormonali, antibiotice. ■Peştele sălbatic de apă dulce sau sărată, scoici, creveţi, homar ş.a. ■Nuci: nuci indigene, alune, nuci de Brazilia, de Macadamia, migdale dulci ş.a. ■Ciupercile sălbatice (mânătărci, bureţi, gălbiori ş.a.), sau cultivate (şampinioane, pleurotus), ciuperci asiatice (maitake, shiitake, reishi, cordyceps ş.a.). ■  alge marine sau de apă dulce. sursa

Scădere în greutate vizibilă şi de durată, fără înfometare şi fără suplimente alimentare!   Corpul omenesc este capabil să-şi producă hormonii şi enzimele necesare unui metabolism sănătos. Dar pentru aceasta este necesar un aport de nutrimente echilibrat, fin selecţionat cu ajutorul instinctelor alimentare (selecţie tradusă prin pofta pentru anumite alimente). Acest mecanism de aport şi reglare este perturbat în zilele noastre de alimente industrializate de tip fast-food,produse light, low-fat, şi de un aport crescut de carbohidraţi simpli (cu indice glicemic crescut), totul asezonat cu arome artificiale şi coloranţi (E-uri). Dezechilibrele alimentare O alimentaţie dezechilibrată se manifestă, în general, printr- un exces ponderal care, din cauza bolilor asociate supraponderalităţii şi obezităţii,reprezintă o problemă de sănătate publică. Excesul ponderal, prin intermediul sindromului metabolic, reprezintă sursa principală de apariţie a bolilor cronice cu care ne confruntăm astăzi: hipertensiunea arterială, dislipidemiile, diabetul zaharat, guta, osteoporoza, depresia, tulburările de somn şi cancerul. Alimentaţia dezechilibrată se poate manifesta şi la persoanele normoponderale sau subponderale prin: -probleme dermatologice (acnee), ginecologice (ovar polichistic, infertilitate), imunitate scăzută. Alimentaţie personalizata ! Planul individual de nutriţie este realizat în funcţie de: valorile analizelor de sânge, de date antropometrice, de patologia şi medicaţia fiecărui participant, fiind instrumentul pe baza căruia medicii îi consiliază pe participanţi pe parcursul a minimum zece şedinţe pe parcursul a şase luni, astfel devenind şi un program educativ din punct de vedere alimentar. Echilibrul metabolic Scopul programului personalizat de nutriţie este reechilibrarea metabolismului, prin administrarea exact a acelor alimente şi substanţe nutritive de care are nevoie fiecare participant şi prin menţinerea nivelului insulinei şi al glicemiei la valori joase, ducând în final şi la o normalizare a greutăţii corporale. Date ştiinţifice Eficacitatea programului este documentată ştiinţific prin studiul publicat în „Journal of Nutrition and Metabolism", voi. 2010, Art. ID197656. Rezultatele studiului prezintă în mod clar faptul că,prin intermediul acestui program de reglare a metabolismului, persoanele supraponderale şi obeze îşi pot reduce în mod real greutatea, reuşind să-şi menţină noua greutate pe termen lung. Mai mult de atât, oamenii de ştiinţă au constatat şi o îmbunătăţire clară a valorilor analizelor de sânge pe parcursul studiului, precum şi a calităţii vieţii din punctul de vedere al sănătăţii.            Stiati ca...    ■ Evaluarea greutăţii corporale se poate face cu ajutorul Indicelui de Masă Corporală (IMC). Riscul de deces creşte odată cu creşterea în greutate                                      IMC=G/H2                                    INTERPRETARE                                            <18,5      Subponderal                                           18,5-24,9  Greutate normală                                            25-29,9   Supraponderal                                             30-34,9   Obezitate arad I                                             35-39,9   Obezitate grad II                                             >40  Obezitate grad III                                               G = greutate, H = înălţime sursa

Alimentele care ne fac fericiţi   Oricine  a avut perioade în viaţă când a simţit că e cu moralul la pământ. Când suntem nefericiţi, primul impuls este să ne îngropăm în munţi de ciocolată şi îngheţată, luptându-ne apoi cu kilogramele acumulate. Mai puţină lume ştie însă că există alimente care ne induc şi ne întreţin starea de fericire. Daca suferiţi de depresii, atacuri de panică, anxietate sau pur şi simplu sunteţi mereu melancolici, iritaţi sau în permanenţă obosiţi, iată alimentele care nu ar trebui să vă lipsească din meniu. Carne si lactate Porţia de came zilnică (pui, iepure, curcan, viţel) nu trebuie să depăşească 150 de grame, preferabil preparată pe grătar. Ideal ar fi să înlocuiţi o dată, de două ori pe săptămână carnea cu ciuperci. Ca lactate, preferaţi-le pe cele îmbogăţite cu culturi vii, sana sau kefirul având cea mai mare cantitate de vitaminele B12 şi D. Iar când vă uitaţi la televizor, ronţăiţi un pumn de migdale sau seminţe de floarea-soarelui. Bună dispoziţie garantată Ca să fim mereu bine dispuşi ar trebui să punem accent pe hrana care măreşte secreţia serotoninei, aşa-numitul «hormon al fericirii». Nu numai ciocolata conţine feniletilamină, substanţă pe care o producem când suntem îndrăgostiţi. Un rol foarte important îl are şi zahărul din sânge, de aceea mâncaţi puţin la fiecare patru, cinci ore, pentru a păstra nivelul glicemiei constant. Acest lucru ne fereşte de stările de epuizare care se repetă periodic de-a lungul zilei. Aveţi grijă să consumaţi cel puţin doi litri de apă, nu sucuri carbogazoase care obligă pancreasul să secrete mai multă insulină pentru a prelucra marea cantitate de zahăr care se ascunde în ele. Nutriţioniştii recomandă Cercetătorii au stabilit că cele mai eficiente substanţe folosite pentru a combate depresiile, anxietatea, insomniile sau coşmarurile copiilor sunt acizii graşi Omega 3, fibrele alimentare, acidul folie,magneziul şi vitaminele B12 şi D. Pentru a fi tot timpul optimişti, iată ce nu ar trebui să vă lipsească din meniul zilnic.In primul rând, peşte oceanic, sardine şi cereale (ovăz, grâu încolţit, pâine din graham), fiindcă sunt bogate în Omega 3 şi vitamina D. Dintre legume, privilegiaţi spanacul, seminţele de soia, fasolea, varza şi conopida. Toate acestea conţin acid folie şi fibre solubile. Ca fructe, cele mai bune sunt fructele de pădure şi bananele. Femeile, mai predispuse la depresie. Ce măsuri luăm? Serotonina este hormonul responsabil cu starea de bine. Deşi cele mai multe dintre alimentele fericirii sunt bogate şi în kilocalorii, nu trebuie să le evităm, ba din contră, e bine să le privilegiem. Mâncarea bogată în carbohidraţi induce un sentiment de calm, linişte şi mulţumire deoarece creşte producţia de serotonină de la nivelul creierului. Pentru a fi în fiecare zi fericiţi, este important să consumăm alimente care conţin carbohidraţi. Şi asta mai ales în cazul femeilor, căci organismul lor produce mai puţină serotonină decât cel masculin. Acesta este motivul pentru care femeile sunt mai predispuse la depresie. lată alimentele care ne binedispun ■ Bananele conţin triptofan, o substanţă pe care corpul nostru o transformă în serotonină - substanţa care ne îmbunătăţeşte starea de spirit şi ne face să ne simţim mai fericiţi. ■  Ciocolata este cel mai cunoscut antidepresiv alimentar. în ciocolată găsim trei substanţe responsabile pentru starea de bine: feniletilamina, anandamida şi triptofanul. Trebuie reţinut însă că din punct de vedere energetic, o tabletă de ciocolată obişnuită de 100 de grame reprezintă echivalentul a trei linguri cu ulei. ■  Carnea de curcan reuşeşte şi ea să stimuleze buna dispoziţie, deoarece conţine mult triptofan, care oferă o stare de bine. ■  Dovleacul este şi el sursă de triptofan, fiind recomandat şi celor care suferă de probleme intestinale. ■  Somonul este bogat în acizi graşi Omega 3 care, prin faptul că stabilizează tensiunea arterială şi contribuie la scăderea nivelului trigliceridelor, au un rol important în prevenirea afecţiunilor cardiace şi a anumitor forme de cancer. Sunt totodată foarte utili în prevenirea şi tratarea stărilor depresive şi a stresului. ■  Sfecla-de-zahăr este foarte bogată în uridină - care nu se prea regăseşte în alimentele consumate în mod curent. Cel mai bine este să o consumi proaspată, deoarece, în afară de faptul că vei beneficia de un aport substanţial de uridină, suplimentele nutritive existente în sfecla-de-zahăr (betacaroten, calciu şi fier) vor putea fi asimilate mult mai bine de organism. Nucile constituie o excelentă sursă de acid alfa linolenic, ce face parte din clasa acizilor graşi Omega 3. S-a arătat că un consum zilnic a 2 grame de acid alfalinolenic protejează inima şi previne afecţiunile cardiace. Fructele şi alcoolul, cocteilul longevităţii Cine nu visează să-şi înceapă dimineaţa cu un pahar de suc proaspăt de fructe? Cu un pic de alcool, este şi mai bun. Pentru sănătate, bineînţeles! O echipă de cercetători thailandezi a demonstrat că, adăugând un deget de rom, câteva picături de vodcă sau de tequila, sucul de mure sau de căpşuni îşi dublează proprietăţile antioxidante. Şi asta datorită etanolului, care măreşte capacitatea antioxidantă a fructelor. Nu trebuie să condamnăm în totalitate alcoolul. Ştim deja că, în cantităţi moderate, alcoolul diminuează riscul de producere a unui infarct, de apariţie a diabetului sau a osteoporozei la femei. Totuşi, chiar în doză mică, alcoolul trebuie consumat doar ocazional. Altfel apare sindromul de toleranţă când, pentru a obţine acelaşi efect de bună dispoziţie, mărim mereu doza de alcool, fiind în pericol de a deveni dependenţi de acesta. Apărare naturală Din fericire, organismul nostru este echipat cu anumite enzime de apărare contra oxigenului din radicalii liberi, dar nu îl pot neutraliza în totalitate. De aceea, antioxidanţii din fructe constituie un ajutor preţios. Este adevărat că anumite fructe şi legume conţin mai mulţi antioxidanţi decât altele. Căpşunele şi murele, în general fructele de pădure, sunt bogate în polifenoli şi antociani, două categorii importante de antioxidanţi. Căutând un mod de păstrare a vitaminelor şi mineralelor acestor fructe în timpul stocării, cercetătorii de la Universitatea Kasetsart, Thailanda, au descoperit din întâmplare aceasta proprietate a etalonului.Plasand fructele in alcool ,ei au demonstrat ca acestea mareste  continutul de antioxidanti ,dar creste si capacitatea acestora de a anihiba efectele radicalilor liberi. Ce sunt antioxidanţii? Antioxidanţii sunt substanţe care se găsesc din abundenţă în fructe şi legume. Ele au proprietatea de a ne feri de distrugerile provocate de radicalii liberi.Aceştia sunt molecule foarte instabile care se formează în mod natural în corpul nostru în timpul procesului de oxidare ce are loc în momentul digestiei sau al activităţii fizice, de exemplu. Radicalii liberi vin din surse externe cum sunt poluarea, fumatul, chimicalele cu care sunt tratate apa şi mâncarea, radiaţiile ultraviolete sau cele produse de aparatele electrice din casă. Radicalii ne atacă celulele organismului care, în timp, mor şi astfel apare procesul de imbatranire. Soia, sursă de sănătate Singura plantă-aliment ce conţine toţi aminoacizii necesari organismului nostru, soia reprezintă un aliment complet, care nu trebuie să lipsească din meniul diabeticilor, obezilor sau bolnavilor de cancer. Cercetătorii afirmă că 25 grame de proteine de soia de trei ori pe săptămână (o porţie de 100 grame de produse din soia) ţin la distanţă cele mai temute maladii: infarctul, atacul cerebral sau cancerul. Beneficiile consumului de soia! 1.  Izoflavonele din soia scad colesterolul rău şi împiedică formarea cheagurilor de sânge în artere, ceea ce ne fereşte de boli cardiovasculare sau ateroscleroză.          2.  Antioxidanţii ne ajută să ne păstrăm vasele de sânge sănătoase, ne echilibrează tensiunea arterială şi luptă cu radicalii liberi care ne distrug precoce celulele.         3.Fibrele solubile ne îmbunătăţesc digestia, apărându-ne de ulcer, dischinezii biliare sau chiar de cancer colo- rectal         4.Acizii graşi Omega 3 măresc absorbţia calciului, fapt care îi recomandă celor cu fragile sau care se refac după fracturi.        5. Hormonii vegetali conţinuţi sunt un ajutor preţios pentru femeile aflate la menopauză sau cele care suferă de sindrom premenstrual (dureri puternice, nervozitate accentuată în perioada menstruaţiei). 6. Fitonutrienţii şi antioxidanţii împiedică formarea şi dezvoltarea celulelor canceroase luptând cu procesele inflamatorii din corp, ceea ce duce la întărirea imunităţii. 7.  Fibrele şi proteinele de bună calitate reglează nivelul zahărului din sânge şi ajută rinichii să elimine mai bine toxinele acumulate. sursa

Respectarea câtorva reguli simple te va ajuta să eviţi ingerarea de alimente ce conţin gluten   Pentru prepararea alimentelor trebuie să utilizăm numai ingrediente de care suntem siguri că nu conţin gluten.Consultaţi în acest sens lista alimentelor permise şi interzise prezentată în această pagină. ■  Utilizaţi pentru preparare numai recipiente şi ustensile destinate acestui scop (vase. boluri, tacâmuri, strecurătoare). ■  înainte de preparare, asiguraţi-vă că aţi curăţat şi igienizat corespunzător suprafeţele cu care produsul poate veni în contact (blaturi şi mese de bucătărie, planşete, plite, grătare, forme, tăvi). ■  Dacă pentru coacere trebuie să utilizaţi tăvi, forme sau alte recipiente în care au fost preparate şi produse cu gluten, este bine să le căptuşiţi cu hârtie de pergament, hârtie siliconată sau folie de aluminiu. Pentru a evita o eventuală confuzie, marcaţi vizibil în bucătărie şi în frigider alimentele sigure. Vă sugerăm utilizarea recipientelor colorate, a capacelor, a steguleţelor, a umbreluţelor sau a scobitorilor colorate. Va fi o metodă bună pentru copiii dumneavoastră şi nu numai. Evitaţi pe cât posibil prepararea hranei prin prăjire, iar dacă o faceţi, nu reutilizaţi uleiul din prăjirile anterioare. Va fi de două ori mai periculos, mai întâi din cauza compuşilor toxici dezvoltaţi la prima prăjire şi în al doilea rând din cauza resturilor de gluten rezultate din făina sau pesmetul în care au fost tăvălite alimentele. Nu utilizaţi apa de fierbere a pastelor din cereale altele decât cele permise. Reţineţi că şi smântână poate fi o sursă ascunsă de gluten dacă este achiziţionată de la producători neautorizaţi, în ambalaje nemarcate corespunzător. Scad rezervele de proteine, vitamine şi minerale din organism şi apar simptomele de malabsorbţie. Sistemul imunitar de apărare oboseşte, fapt ce conduce la o mare sensibilitate la viroze şi infecţii. In timp pot apărea complicaţii, mărindu-se de 5 până la 10 ori probabilitatea apariţiei unui cancer digestiv sau limfatic. Odată cu vârsta, sub regim fără gluten, creşte perioada de recuperare, existând probabilitatea să se ajungă la o situaţie în care refacerea mucoasei digestive nu mai este posibilă ALIMENTE PERMISE Şl INTERZISE PENTRU PACIENŢII CU BOALĂ CELIACĂ GRUPĂ DE ALIMENTE                  PERMISE INTERZISE Cereale ■  Orez, porumb, hrişcă, mei, teff, soia, sorg, tapioca, amidon de porumb, orez. cartofi ■  Pâine, paste, biscuiţi şi alte produse obţinute din cerealele permise, rahat, unele sortimente de ciocolată, îngheţată, bomboane, gemuri, dulceţuri, jeleuri sursa